Parlamentul României a avizat favorabil, în 2017, inițierea de către președintele României a unui referendum național consultativ cu privire la continuarea luptei împotriva corupției și asigurarea integrității funcției publice. După doi ani, Klaus Iohannis a decis să facă acest referendum și să îl suprapună peste alegerile pentru Parlamentul European. Timp de doi ani nu a spus nimic, întâi a fost „aproape hotărât”, apoi a început să se agite. De agitat se agită și Opoziția deoarece a afl at că PSD ar vrea să separe secțiile de vot. Mai există o problemă, cea a întrebării, deoarece Parlamentul a avizat cererea președintelui cu patru recomandări.

Parlamentul i-a recomandat președintelui ca prin întrebarea formulată la referendum să țină cont de patru puncte pentru a respecta Constituția, deciziile Curții Constituționale a României în materie și recomandările Codului de bune practici în materie de referendum, adoptat de Comisia de la Veneția. „Problemele fiscale, cele cu caracter internațional, amnistia și grațierea, potrivit art. 74 alin. (2) din Constituție nu pot face obiectul inițiativei legislative a cetățenilor. Ținând cont de faptul că lupta împotriva corupției a devenit o problemă cu caracter internațional prin adoptarea Legii nr. 365/2004 pentru ratificarea Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției, adoptată la New York la 31 octombrie 2003, întrebarea trebuie să fie abilă pentru a nu leza prevederile Convenției deoarece cetățenii nu se pot pronunța în probleme cu caracter internațional”.

A scăpat porumbelul, a încins spiritele

Coordonatorul campaniei PSD pentru alegerile europarlamentare, Mircea Drăghici, a pus, ieri, pe jar toată Opoziția cu anunțul că ar putea fi separate secțiile de vot. „Nu ne lasă legea să organizăm altfel decât în secții separate. Așa a fost mereu când au fost alegeri și referendum în același timp”, a declarat Mircea Drăghici.

Deputatul Eugen Nicolicea crede că acesta a căzut într-o întrebare capcană deoarece din 2009, după ce s-a schimbat Legea referendumului, alegerile, dacă s-au suprapus, au avut loc în aceleași secții.

Doar o singură dată au fost secții separate

Primele alegeri din România pentru Parlamentul European s-au desfășurat pe 25 noiembrie 2007. Concomitent cu alegerile reprezentanților pentru Parlamentul European, s-a desfășurat și un referendum, inițiat de Traian Băsescu, cu privire la tipul de vot uninominal care va fi adoptat. Au fost singurele alegeri care s-au desfășurat în secții separate deoarece în octombrie 2009 Parlamentul a schimbat legea, prin OUG, și a decis că alegerile, chiar dacă sunt de două feluri, pot avea loc în aceeași secție. Prin urmare, referendumul pentru trecerea la parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari a fost un referendum pentru trecerea de la actualul Parlament bicameral (cu aproximativ 137 de senatori și 334 deputați) la un Parlament unicameral (cu cel mult 300 de deputați). Referendumul a avut loc la 22 noiembrie 2009, în același timp cu primul tur al alegerilor prezidențiale. Deși validat, acest referendum nu a fost implementat niciodată pentru că a fost consultativ, așa cum este și cel inițiat de Klaus Iohannis.

Nu mai suportă golăneala din PSD

Președintele a făcut, ieri, o declarație în care a anunțat că va face referendumul oricât s-ar împotrivi PSD. „Este cert că voi convoca referendum pe 26 mai fiindcă aşa nu se mai poate. PSD continua asaltul la adresa justiţiei de când a preluat guvernarea. Vor să dea OUG prin care să modifice Codurile penale. Golăneala PSD de astăzi a depăşit orice limită (...) PSD-istii trebuie să înceteze atacurile la adresa justiţiei. Trebuie să înţeleagă că justiţia nu este la bunul lor plac. Sunt nişte principii simple în orice stat de drept, valori pentru care oamenii au ieşit în stradă. PSD încearca să ignore aceste adevăruri dar le dau o veste: nu o mai pot face. Cetăţenii au dreptul să decidă dacă vor sau nu să lase corupţia să devină politică de stat. Este atributul meu ca preşedinte să cer poporului săşi exprime voinţa cu privire la probleme de interes national. Este ilegitimă emiterea unei OUG înainte ca voinţa cetăţenilor să fie exprimată la referendum”, a spus Klaus Iohannis. Eugen Nicolicea spune că PSD nu intenționează să facă asta, dar și dacă o face, nu e nimic ilegal. „În 2009, s-a stabilit prin OUG, în luna octombrie, că se pot organiza și alegerile și referendumul în aceeași secție, și în noiembrie a avut loc scrutinul. Nu înțeleg de ce nu s-ar putea acum”, a spus Nicolicea.

 

Se caută întrebarea pentru plebiscit

Președintele a început seria consultărilor cu societatea civilă. Din câteva mii de ONG-uri, Iohannis le-a ales tot pe cele care promovează mișcările de tip #rezist. Și aceleași organizații care în 2009 nu erau de acord cu convocarea referendumului odată cu alegerile prezidenţiale. „Societatea civilă emite suspiciuni legate de o posibilă inechitate la alegeri prin suprapunerea celor două acţiuni şi exploatarea temei referendumului de către Traian Băsescu din dubla calitate de şef de stat şi candidat pentru un nou mandat prezidenţial”, declarau pe atunci reprezentanții unor ONG-uri care susțin acum modalitatea de organizare. După consultările președintelui cu magistrații, UNJR a susținut că „organizarea unui referendum pe teme ce țin de justiție în același timp cu alegerile europarlamentare riscă să împingă din nou justiția în bătălia politică”. Deoarece ei nu au fost luați în considerare pentru consultări, avocații s-au supărat. „Dar cu avocații când vă veți consulta, domnule președinte? Am văzut ca ați consultat magistrații. Nimic rău în a consulta o altă putere în stat. Dar când veți considera corpul nostru profesional independent un partener de dialog?”, a declarat Mihnea Stoica, avocat în Baroul București. În ceea ce privește costurile, în mod evident acestea sunt mai mici dacă scrutinul european și referendumul se vor desfășura în același loc, însă îi poate pune în încurcătură și pe alegători și pe membrii secțiilor