Urmaşii lui Ginghiz Han din România îi urăsc pe comunişti. Tătarii nu sunt de acord cu intervenția rusească din Crimeea

Tătarii din Dobrogea vorbesc la telefon sau pe net cu rudele şi prietenii din Crimeea. Ei dezaprobă intervenţia ruşilor în peninsula din Marea Neagră.

Veştile din Crimeea primite de tătarii-români din Constanţa nu sunt optimiste: membrii comunităţii mongole sunt consideraţi duşmani ai Moscovei şi de abia mai au curaj să iasă din locuinţe pentru a nu fi atacaţi de filoruşi. Katige Bechirova vorbeşte aproape zilnic cu rudele din Simferopol, capitala Crimeei. "Sunt speriaţi, bătrânilor le este frică să iasă din casă. Nepoţii se duc temători la muncă şi sunt medici şi ingineri respectaţi. Ne-au spus că tătarii crimeeni sunt de partea Ucrainei, de partea pro- occidentală. Nu vor cu ruşii, dar nu ştiu ce se va întâmpla în final", spune îngrijorată tătăroaica din Constanţa, care îşi vizitează rudele an de an. "Am văzut-o pe mama când aveam 55 de ani" Nagie Islai, născută în Crimeea în 1942 şi fugită în 1944 cu o parte din familie în România, are o verişoară primară în Simferopol. Din relatările primite de la verişoară, Nagie îşi aminteşte de cel de-Al Doilea Război Mondial. "Nu mai vrem să trecem prin chinurile din 1944 când, la evadarea spre România, mama a fost prinsă şi a făcut 12 ani de puşcărie, noi am reuşit să ajungem în judeţul Constanţa, aveam doi ani. Pe mama am putut să o văd de abia când aveam 55 de ani", rememorează aceasta. Femeia îşi mai aminteşte că bunicul său a fost şi el prins în Crimeea. "Bunica, fugită cu noi în România, nu şi-a mai văzut niciodată soţul. Au murit suferind de dor", povesteşte, cu lacrimi în ochi, doamna Nagie Islai. Gelil Eserghep, preşedintele Uniunii Democrate a Tătarilor Turco Musulmani din România (UDTTMR), care numără în jur de 25.000 de persoane, enumeră suferinţele suportate în timpul lui Stalin: "Tătarii au fost acuzaţi de colaboraţionism cu nemţii, deşi grosul populaţiei tătare a luptat în Armata Roşie, Toţi cei 460.000 etnici au fost deportaţi, au murit atunci în surghiun peste 230.000 de tătari. De aceea este şi reticenţa aceasta a populaţiei tătare crimeene faţă de ruşi, ei urăsc comunismul". Tătarii îi ajută pe soldaţii ucranieni cu mâncare şi apă Gelil Eserghep consideră că referendumul din 16 martie, prin care se va vota independenţa sau nu a peninsulei, este ilegal. "Salutăm decizia liderilor europeni de a considera ilegal acest referendum", declară preşedintele UDTTMR. Acesta povesteşte că, din ce i-au spus cunoştinţele lui, "soldaţii ucrainieni, care încă sunt asediaţi de soldaţii ruşi, primesc mâncare şi apă de la etnicii tătari". Sunt lăsaţi în pace pentru că, potrivit celor de acolo, sunt "curtaţi" de ruşi. "Am înţeles, că ruşii le-au promis inclusiv recunoaşterea oficială a limbii tătare, le promit orice. Până şi referendumul din 16 martie este pregătit în limbile rusă, ucraineană şi tătară", mai spune Gelil Eserghep. În Crimeea trăiesc aproape 400.000 de tătari, reprezentând între 17 şi 20% din populaţia regiunii ucrainiene. Gelil Eserghep, stânga "Le este frică" Dobrogeanca Dileaver Memet (foto jos, dreapta) vorbeşte pe Skype cu verişoara sa din Crimeea, care ocupă funcţia de director medical al unui cămin de copii din capitala peninsulei din Ucraina: "Stăm cu sufletul la gură în fiecare zi. Ne spun pe skype că tătarii crimeeni sunt neutri, dar chiar şi aşa le este totuşi frică pentru viaţa lor. După atâţia ani de chin în surghiun s-au întors în Crimeea la începutul anilor '90, în urmă cu peste două decenii. Acolo şi-au găsit slujbe, şi-au făcut case şi spun că dacă e să îi dizloce din nou, nu mai vor să o ia încă o dată de la zero".