Uriașul care își doarme somnul de veci la Mănăstirea Corbii de Piatră. Un mister nedeslușiti nici în ziua de azi

Uriașul care își doarme somnul de veci la Mănăstirea Corbii de Piatră. Un mister nedeslușiti nici în ziua de azi

Una dintre cele mai interesante mănăstiri din România se află pe raza județulul Argeș, locul unde este amplasată fiind de un mister total.

Mănăstirea Corbii de Piatră se află pe raza satului Jgheaburi, comuna Corbi, județul Arges. Din datele istorice stabilite de specialiști rezultă că mănăstirea este un ansamblu rupestru ce datează din secolul XIV, care a fost reînființat în 1512,  de către domnitorul Neagoe Basarab.

La fața locului totul, mănăstirea pare un loc misterios, folosit în trecut de uriași . Biserica, trapeza mănăstirii și sala de mese sunt săpate în stâncă înaltă de 30 metri și lungă de 14,5, care există în zona respectivă. Tot în interiorul stâncii, se spune că a existat un spațiu special dedicat lui Neagoe Basarab, care servea pe post de instanță de judecată. Totul se derula în public, domnitorul judecând cu mulțimea lângă el. Pedepsele aplicate erau executate pe loc, fie biciuirea, fie spânzurătoarea.

Povestea uriașului de piatră

În peretele stâncii din apropierea bisericii din lemn se poate vedea și acum ceva ce pare piciorul încălțat al unui uriaș, care doarme. Localnicii din Jgheaburi spun că, în trecut, uriașul de piatră era complet, și parcă dormea cu fața la turiști. Acum se mai poate vedea coloana vertebrală, șoldul și un picior.

Ne puteți urmări și pe Google News

Din peretele de calcar al dealului unde se găseşte şi cascada, a ieşit la lumină trupul culcal al unui uriaş care are o lungime estimată la șapte metri! Uriașul era poziționat cu faţa în jos, și ușor întors cu fața spre biserica de lemn din apropiere. Sătenii spun că legenda vorbeşte despre un gigant care a căzut și a murit înecat atunci când a venit potopul.

În scena de la fața locului se disting clar un picior, care culmea pare încălțat, gleznele, şoldurile, pieptul. Pe jos se mai poate vedea un păpuc și o bucată de piatră care seamănă cu un craniu care are ochii scoși din orbite.

Proporțiile uriașului pietrificat în perete, sunt exact ca cele ale statuilor egiptene.

Mănăstirea în stare avansată de degradare

Acum, Mănăstirea Corbii de Piatră se află într-un avansat stadiu de degradare. Deși picturile bisericești sunt de o valoare inestimabilă, prin vechimea lor, Ministerul Culturii nu se grăbește să le conserve prin lucrări de specialitate.

Situată în satul Jgheaburi, frumosul lăcaș de cult se ascunde în umbra unei stânci colosale. Chiar dacă este construită în piatră, biserica aduce căldură în inimile turiștilor și enoriașilor ce o vizitează an de an.

Din centrul comunei până la mănăstire distanța care trebuie parcursă pe jos se întinde de-a lungul a 20 de minute, timp în care vă puteți obișnui cu peisajul cu multă verdeață și oamenii gospodari ai locului.

Mănăstirea Corbii de Piatră a rămas, pentru localnici, locul ce aduce veșnic căldură sufletească. Un loc de refugiu departe problemele fiecăruia, un spațiu sfânt și deosebit. O parte importantă a ansamblului o reprezintă bisericuța de lemn care este un simbol la Mănăstirii Corbii de Piatră.

Date despre mănăstire

Documentele istorice ne arată că în secolul XVIII-lea, mănăstirea devine Biserică de mir, drept urmare a așezării ei în jurul unei colonii de români prigoniți din Jina Sibiului.

La începutul secolului următor, arhiereul Iosif de Sevasta decide să mărească sfântul lăcaș. Acesta dăltuiește în stâncă un pronaos de 5,5 metri pe 4,5 metri cu intrare spre nord, în naos. Tot atunci unește cele două altare din care se naște noua sfântă masă.

Interior și Artă Bisericească

Lăcașul de cult din Corbi este unul unic prin localizare și picturi dar mai ales, cele două altare. Mănăstirea Corbii de Piatră este dotată, încă din timpurile străvechi, cu două altare spunând-se că ar fi fost construite pentru a servi atât cultului ortodox dar și celui catolic.

Aspectul bizantin al altarelor infirmă această supoziție și estimează vechimea construcției undeva în primul mileniu al erei creștine. Probabil cea mai veche pictură murală de pe teritoriul României zace în interiorul Mănăstirii Corbii de Piatră.

Fresca este originală, realizată în stil bizantin și datată din secolul XIV-lea sau probabil mai devreme. Lăcașul a fost cunoscut în primă instanță după numele de ” Mănăstirea Meriș”.

Pictura din interiorul edificiului este de o valoare inestimabilă însă aceasta se degradează mai rău cu fiecare zi. Cetățenii din Corbi speră că cineva o să găsească o soluție pentru păstrarea acestei comori.