În luna septembrie 2018, procurorii DIICOT Cluj i-au trimis în judecată pe atât pe Sorin Gadola pentru deținere de droguri pentru consum propriu, cât și pe Mircea Ionuț Morariu pentru trafic de droguri. În urmă cu numai câteva zile, judecătorul s-a pronunțat asupra cauzei și l-a condamnat pe Morariu la închisoare cu suspendare, iar Sorin Gadola, unul dintre fondatorii celebrului festival Untold, a primit doar o amendă penală.
În luna septembrie 2018, procurorii DIICOT Cluj i-au trimis în judecată pe atât pe Sorin Gadola pentru deținere de droguri pentru consum propriu, cât și pe Mircea Ionuț Morariu pentru trafic de droguri. În urmă cu numai câteva zile, judecătorul s-a pronunțat asupra cauzei și l-a condamnat pe Morariu la închisoare cu suspendare, iar Sorin Gadola, unul dintre fondatorii celebrului festival Untold, a primit doar o amendă penală.
Este posibil ca această sentință să vină ca urmare a unei decizii pronunțate de Instanța Supremă care arată că pedepsele sunt mai blânde pentru consumatorii care își procură drogurile pentru uz propriu, legea fiind definită mai precis.
În cazul celor doi, dosarul a fost început de polițiștii BCCO Cluj-Napoca care s-au sesizat din oficiu pentru infracțiunile de trafic și deținere de droguri pentru consum propriu. Rechizitoriul a fost întocmit de procurorul Emaneula-Varvara Oltean de la DIICOT Cluj. Pe scurt, din anchetă reiese că Sorin Gadola și-a procurat timp de trei ani cannabis, unul dintre dealerii săi fiind Ionuț Mircea Morariu ce se afla deja în atenția procurorilor, scrie Gazeta de Cluj.
Activitatea infracțională a celor doi a fost descoperită de către un investigator sub acoperire, care a aflat de prietenia dintre Morariu și Gadola.
Referitor la cazul lui Morariu, ce a fost timp de un an de zile administrator al Untold SRL, procurorul DIICOT arată că timp de trei ani, acesta a procurat cannabis de mai multe ori în vederea comercializării pe care l-a vândut mai multor persoane.
Miercuri, pe data de 23 ianuarie, Tribunalul Cluj a dispus condamnarea celor doi. Mircea Morariu a primit 2 ani și 20 de zile de închisoare cu suspendare condiționată, iar Sorin Gadola a
Instanța îi interzice lui Morariu pe o durată de un an să ocupe funcții publice, iar pe parcursul termenului de supraveghere să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei Cluj-Napoca sau a Asociației Filantropice Medical Creștine Cluj-Napoca pe o perioadă de 70 de zile lucrătoare.
În cazul lui Sorin Gadola, Tribunalul Cluj l-a condamnat pentru două infracțiuni, respectiv, deținere, fără drept, pentru propriul consum de droguri de risc în formă continuată şi de efectuare de operaţiuni, fără autorizaţia necesară, cu produse susceptibile de a produce efecte psihoactive, în formă continuată.
Pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de droguri de risc fără drept pentru consum propriu, instanța l-a pedepsit pe Gadola cu 12.000 lei amendă penală, „adică echivalentul a 120 zile amendă, suma corespunzătoare unei zile amendă fiind de 100 lei (120 zile x 100 lei = 12.000 lei)”, iar pentru săvârşirea infracţiunii de efectuare de operaţiuni fără autorizaţie prealabilă cu produse ştiind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, instanța l-a achitat pe Sorin Gadola, pe motiv că „fapta nu este prevăzută de legea penală”.
Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.
În septembrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis o sesizare formulată de Curtea de Apel Suceava prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: „Dacă activitatea de procurare, ca modalitate alternativă a operaţiunii cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, astfel cum această noţiune este definită de art. 2 lit. b) din Legea nr. 194/2011 şi incriminată la art. 16 din aceeaşi lege, se referă la procurare ca activitate legală de import, export ori intermediere de produse sau priveşte procurarea unor astfel de produse în orice împrejurare şi cu orice titlu, inclusiv de către consumatorul final al produselor susceptibile a avea efecte psihoactive”.
În acest sens, Curtea Supremă a pronunțat o decizie cu un impact major în toate cauzele instrumentat de DIICOT. Mai precis, judecătorii de la Instanţa supremă au lămurit ce anume înseamnă cuvântul „operator” din Legea 194/2011 privind combaterea operatiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive şi ce înseamnă „a procura” astfel de substanţe.