Instituţii considerate fruntaşe de Agenţia de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior s-au clasat pe poziţii codaşe în Topul integrităţii realizat de Coaliţia pentru Universităţi Curate.

Ce contează mai mult? Câte calculatoare sunt în bibliotecile facultăţilor sau numărul de lucrări plagiate pe care le au profesorii la activ? Dacă există internet în camerele de cămin sau dacă rectorul şi-a cumpărat maşină din banii instituţiei pe care o conduce?

Criteriile „clasice”, care erau luate în calcul la alegerea unei universităţi de elevi şi de părinţii lor şi prin filtrul cărora treceau instituţiile de învăţământ superior în evaluările realizate de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS), au fost puse sub semnul întrebării de Topul integrităţii, realizat de Coaliţia pentru Universităţi Curate (CUC).

Clasamentul dat publicităţii la începutul lunii aprilie a răsturnat ordinea „calităţii” care părea bătută în cuie de evaluările făcute până atunci. Astfel, universităţi care au primit grad ridicat de încredere după ce erau verificate de ARACIS nu au obţinut nici măcar o stea (notarea s-a făcut de la 0 la 5 stele - n.r.), după evaluarea celor de la CUC.

Calitatea educaţiei, corectitudinea guvernanţei

Principala cauză a discrepanţei dintre cele două evaluări sunt criteriile diferite folosite. CUC a avut în vedere transparenţa şi corectitudinea administrativă (30 de puncte), corectitudinea academică (30 de puncte), calitatea guvernanţei (35 de puncte) şi managementul financiar (15 puncte).

În acelaşi timp, ARACIS ţine cont de organizarea instituţiei de învăţământ superior şi dacă are un sistem adecvat de conducere şi administrare, bază materială şi resurse financiare pentru o funcţionare stabilă, de eficacitatea educaţională în ceea ce priveşte procesul de predare, învăţare şi cercetare şi de managementul calităţii.

„Chestionarul nostru e de la 1 la 100 şi peste el se adăugau penalizările pentru procese, controale financiare cu rezultate proaste, diplome false, deci abateri foarte grave. Teoretic, putea să se ajungă şi la scor negativ, cum au ajuns, de altfel, cei de la «Carol Davila»”, a explicat Alina Mungiu Pippidi, preşe din te le Societăţii Academice Române (SAR).

În replică, preşedintele ARACIS, Ioan Curtu, consideră că tocmai aceste criterii au fost greşit alese şi nu arată realitatea din universităţi.

„Scopul unei universităţi este de a oferi educaţie, performanţă şi cercetare. Nepotismul sau felul guvernanţei unei universităţi nu sunt criterii de fond. Se întâmplă de multe ori, mai ales la universităţile de medicină, copiii să-i urmeze pe părinţi în profesie. Păi, pe mine nu mă interesează asta, ci dacă îşi fac într-adevăr treaba!”, crede Ioan Curtu. Acesta adaugă că ar fi fost mai corect să se ia în considerare şi uni ver sităţile particulare din ţară.

Metode de evaluare mai bune de la an la an

Preşedintele SAR, Alina Mungiu Pippidi, recunoaşte că metodele folosite în realizarea Topului integrităţii sunt perfectibile. „S-ar putea să nu fi avut informaţii destule, şi unele universităţi să fi ieşit mai bine decât ar trebui. Dar sigur nu a ieşit nimeni mai prost decât merita. În fond, sunt doar câteva universităţi fără nicio stea la noi, în vreme ce în clasamentele internaţionale nicio universitate românească nu are vreo stea”, a mai spus Mungiu Pippidi.

Preşedintele ARACIS consideră că regulile folosite nu au lăsat loc situaţiilor în care într-o anumită instituţie de învăţământ superior existau conflicte sociale. „Când au început evaluarea, cei de la SAR ne-au rugat să colaborăm şi să le punem la dispoziţie toate dosarele universităţilor. Nu am putut accepta asta. Au mers la universităţi şi au cerut statele de funcţii. La unele au mers şi au cerut să vorbească cu cei de la sindicat. Or, se ştie că, în general, sindicatele au păreri contrare cu cei din conducere”, crede Ioan Curtu.

În ceea ce priveşte criteriile folosite de ARACIS, preşedintele SAR crede că sunt într-atât de permisive încât reprezentanţii universităţilor pot să se abată de la regulile de calitate. „Nu ştiu metodologia ARACIS, dar nu prea cred că este cine ştie ce, dat fiind că universităţile îşi autodeclară lucrările ISI (recunoscute internaţional) şi trişează sistematic. Cred că ARACIS mai are de lucru pentru a avea o metodologie serioasă şi a arăta că unii rectori nu au «acţiuni» în organizaţie”, conchide Alina Mungiu Pippidi.

PRIMII LA COADĂ Nemulţumiţii mai au o şansă

Una dintre universităţile care nu au primit nici o stea după evaluarea CUC este Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative (SNSPA), acuzată că nu are pe site declaraţiile de avere ale celor din echipa de conducere. În plus, se face „vinovată” de deficit de cadre didactice şi lipsă de transparenţă a concursurilor pentru ocuparea posturilor.

„Dacă evaluatorii erau de la o instituţie specializată a statului, dintr- o zonă care să facă astfel de clasamente, era altceva. Dar în situaţia dată nu poţi să împingi în umbră alte clasamente ale instituţiilor abilitate. În tr-adevăr, suntem obligaţi să fim transparenţi, dar nu se poate să se emită judecăţi de valoare plecând de la acest lucru. Metodologia folosită nu este clară, are sincope logice şi depăşiri de atribuţii”, este de părere rectorul SNSPA, Paul Dobrescu.

Nemulţumiţi de felul în care s-a realizat clasamentul sunt şi cei de la Universitatea „Eftimie Murgu”, din Reşiţa. „Au venit două fete de la instituţia asta şi am avut o discuţie elegantă. Le-am explicat că nu suntem pregătiţi să fim evaluaţi anul acesta, că cel mai bine este să revină anul următor, pentru că vrem să fim competitivi. Le-am explicat că am avut o moştenire proastă de la veche conducere. Am insistat că nu vrem să intrăm în evaluare şi nu dorim să ne dea un punctaj. Au mai scris în raport că nu le-am fi dat voie să intre în universitate, ceea ce este eronat. Au trimis două studente să ne evalueze. Nu se poate aşa ceva, este ca şi cum ai trimite un strungar să fie evaluator în domeniul gimnasticii”, spune Marian Mihăilă, prorector imagine şi comunicare la „Eftimie Murgu”.

La polul opus, universităţile care s-au clasat pe primele trei locuri au fost Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş, UMF „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca şi Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, fiecare obţinând câte patru stele. În urma evaluării CUC, nicio universitate din cele 42 evaluate nu a obţinut cinci stele.

Până la următoarea verificare, universităţile au la dispoziţie un an ca să-şi rezolve problema, acesta fiind unul dintre punctele care vor cântări pentru „spălarea” imaginii instituţiei respective.

CLASAMENT

Topul integrităţii universităţilor