Importurile de petrol rusesc livrat pe mare va fi interzis în statele Uniunii Europene, conform noului pachet de sancțiuni adoptat. Cantitatea reprezintă aproximativ 90% din importurile de petrol rusesc, în Europa. Excepție va face petrolul importat prin conducte destinat țărilor care, prin poziția lor geografică depind de aceste importuri. Alte sancțiuni mai vizează excluderea a celei mai importante bănci din Rusia din sistemul SWIFT.

Liderii din Uniunea Europeană au ajuns la un acord cu privire la adoptarea celui de-al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Decizia a fost adoptată prin vot, vineri, 3 iunie, după cum a anunțat şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, potrivit DPA. Prin acest nou pachet de sancțiuni impus Rusiei, Uniunea Europeană răspunde la invazia pe care Vladimir Putin a declanșat-o în Ucraina, la finalul lunii februarie.

Noul pachet de restricții vizează direct „capacitatea Rusiei de a finanţa războiul, prin impunerea de sancţiuni economice suplimentare”, a declarat Josep Borrell.

Cea mai importantă dintre sancțiuni este cea de impunere a unei interdicții complete asupra importurilor de țiței brut și de produse petroliere provenite din Rusia. Această măsură are în vedere livrările efectuate pe mare, care acoperă cam 90% importurile europene de petrol din Rusia.

Interdicţia face referire la anumite perioade de tranziţie pentru a permite sectorului şi pieţei globale să se adapteze la noua situație. De asemenea, sunt exceptate livrările prin conducte, către țările care, prin poziția georgrafică depind de petrolul rusesc.

Ungaria s-a opus embargoului

Noul pachet de sancţiuni a fost adoptat cu o întârziere de aproximativ o lună. Asta din cauza opoziției pe care Ungaria, în principal, a făcut-o pentru a nu impune un embargo total petrolului rusesc. Astfel, în ultima lună, Ungaria a făcut un lobby masiv împotriva propunerii de introducere a unui embargou total asupra petrolului rusesc importat de UE.

De altfel, este cunoscută poziția pro-rusă pe care guvernul de la Budapesta, condus de Viktor Orban a îmbrățișat-o încă de la începutul războiului din Ucraina. Această politică pro-Putin, dusă de Viktor Orban a condus la izolarea Ungariei pe plan european. Și nu doar statele occidentale ci și membrii grupului de la Visegrad, Polonia, Cehia și Slovacia, s-au îndepărtat de Ungaria.

Pe de altă parte, la presiunile Budapestei, patriarhul Kiril al Bisericii Ortodoxe Ruse, un susţinător fervent al preşedintelui rus Vladimir Putin și al războiului din Ucraina a fost exclus de la sancţiunile convenite de liderii statelor UE la începutul acestei săptămâni.

Ce mai conține pachetul de sancțiuni

Noile sancţiuni mai prevăd excluderea celei mai mari bănci din Rusia, Sverbank, din sistemul internaţional de comunicaţii financiare SWIFT. De aseemenea sunt vizate de interdicții trei posturi de televiziune ruse deţinute de stat şi au fost introduse sancțiuni împotriva unor indivizi răspunzători entru crime de război comise în Ucraina.

Noile măsuri vor intra în vigoare, după adoptarea oficială, când vor fi publicate în Jurnalul oficial al UE.

Cele cinci pachete precedente de sancţiuni contra Moscovei au vizat economia, sistemul financiar, banca centrală, oficialităţi guvernamentale ruse de rang înalt, dar și pe preşedintele Vladimir Putin şi cercul său de apropiaţi.