Un „parteneriat pentru securitate şi apărare” a fost încheiat marţi cu Chişinăul. Pe 20 octombrie, un referendum constituțional va confirma sau îngropa alegerea europeană a Moldovei. „Rusia încearcă în mod activ să destabilizeze” țara, denunță Josep Borrell, șeful diplomației UE.
La estul Europei, toamna tuturor pericolelor. În Georgia, cetățenii sunt chemați la urne pe 26 octombrie pentru a-și reînnoi Parlamentul: (mulți) pro-europeni din țară speră că va fi o ocazie de a mătura interesele pro-ruse concretizate săptămâna trecută prin adoptarea în Parlament a legii „influențelor străine”, în ciuda imenselor proteste populare de la Tbilisi.
În Moldova, miza este la fel de mare. Echipa pro-UE aflată la putere sub conducerea președintei Maia Sandu a decis să cupleze următoarele alegeri prezidențiale din 20 octombrie cu un referendum crucial, care va cimenta în Constituția Republicii Moldova alegerea drumului integrării în Uniunea Europeană. Asta în cazul unei victorii „da” la întrebarea: „Sunteți în favoarea aderării Moldovei la UE?”
Rusia nu vede cu ochi buni aderarea Moldovei la Uniunea Europeană
Acest referendum nu are un rezultat cert: susținătorii Europei știu că Moscova și puternicele sale trompete locale vor face tot ce le stă în putință pentru a deraia proiectul. „Rusia cu siguranță nu va fi mulțumită de dorința Moldovei de a face parte din UE”, a declarat marți șeful UE pentru politică externă Josep Borrell, adăugând: „Ne așteptăm ca interferența străină, manipularea informațiilor și dezinformarea să se intensifice pe măsură ce acest vot se apropie”.
Sursa foto: Arhiva EVZ
Partidele de opoziție și-au anunțat săptămâna trecută intenția de prezenta un singur candidat pe 20 octombrie. Vasile Grădinaru, un ales al partidului de guvernământ, citat de mass-media online Balkan Insight, sublinia că „înainte, Rusia își punea ouăle în mai multe coșuri, pentru a demonstra că în Moldova erau mai multe partide pro-ruse, chiar dacă erau coordonate din același centru. Astăzi, lucrurile au devenit mai simple și Moscova își pune cărțile pe masă”.
Între timp, Uniunea Europeană continuă să-și întărească legăturile cu Moldova. Georgia, deja cu un pas în urmă pe calea sa europeană față de Ucraina și Moldova, încetinește și mai mult de când a adoptat o lege controversată, ceea ce „a avut un impact negativ” pentru apropierea sa de UE, scrie lesoir.be.
Scrutinul crucial din octombrie și războiul din Ucraina vecină
Un Consiliu de Asociere UE-Moldova a avut loc marți la Bruxelles, cel de-al optulea de acest gen, în contextul tensionat al acestui scrutin crucial din octombrie și al războiului din Ucraina vecină. A fost prima întâlnire în acest format de când cele 27 de state membre UE au dat undă verde, în decembrie anul trecut, deschiderii viitoare a negocierilor de aderare pentru Moldova și Ucraina la UE (Georgia a trebuit să se mulțumească cu statutul oficial de „țară candidată” la aderare).
„Obiectivul nostru este să fim pregătiți pentru sfârșitul lunii iunie” pentru a începe aceste discuții, a indicat premierul moldovean, Dorin Recean, alături de Borrell și de comisarul european responsabil pentru extindere, ungurul Oliver Varhelyi. „De asemenea, Comisia și Consiliul trebuie să se pregătească pentru aceasta. Nu există o dată anume, ci avem un obiectiv”.
Chișinăul mai trebuie să realizeze unele reforme
Data de 25 iunie, în cadrul unei reuniuni a miniştrilor de externe, circulă de fapt pentru începerea oficială a discuţiilor, cu desfăşurarea unei Conferinţe Interguvernamentale (CIG) şi adoptarea mandatului de negociere. „În partea Comisiei, totul a fost comunicat Consiliului pentru convocarea unei CIG”, indică Varhelyi, care subliniază totuși că Chișinăul mai trebuie să realizeze unele reforme (ale justiției, împotriva corupției sau împotriva greutății persistente a oligarhilor). „Dar guvernul ne-a confirmat că acest lucru se va face”. Un timp identic este menționat pentru Kiev.
Dacă se va ajunge mai târziu în miezul problemei – deschiderea „capitolelor” negocierii, care necesită de fiecare dată unanimitatea celor 27... – această primă întâlnire, la sfârșitul lunii iunie, ar face posibilă începerea lucrărilor sub președinția belgiană a Consiliului UE. Chiar înainte ca președinția UE să treacă la Ungaria, notorie pentru reticența sa față de extinderea Ucrainei – ne vom aminti de oportuna „pauză de pipi” a premierului maghiar Viktor Orban la summitul din decembrie 2023, o „abținere constructivă” care a permis consfințirea acordului Consiliului European pentru deschiderea negocierilor...
Amenințările sunt larg răspândite
„Suntem hotărâți să organizăm această CIG în timpul președinției noastre, înainte de sfârșitul lunii iunie, cu Moldova și Ucraina”, a dat asigurări marți ministrul belgian de externe, care a prezidat un Consiliu al Afacerilor Generale. Miniștrii s-au întâlnit cu ministrul responsabil cu extinderea Republicii Moldova, Cristina Gherasimov, care „nu numai că a făcut bilanțul reformelor realizate de Moldova, ci a vorbit și despre atacurile hibride și influențele străine” suferite în Moldova. „Amenințările care sunt larg răspândite, știrile false în rândul populației, îi fac pe oameni să creadă că moldovenii ar putea suferi aceeași soartă ca și ucrainenii dacă persistă în dorința lor de a face parte din Uniunea Europeană. Acestea sunt semne de avertizare pe care le luăm foarte în serios”.
„Vedem că Rusia încearcă în mod activ să destabilizeze această țară”, adaugă Borrell. „Din exterior, dar și din interior, folosind „proxy” locale pentru a interfera și intimida politic și economic”. Un prim „parteneriat pentru securitate și apărare” a fost astfel semnat între UE și Moldova, în cadrul Consiliului de Asociere.
Republica moldova, sprijinită de UE
UE va încheia „multe mai multe” acorduri de acest tip, asigură Borrell, pentru a crea o „rețea de prieteni” pentru „întărirea cooperării în diferite domenii, de la securitatea cibernetică până la lupta împotriva amenințărilor hibride și a dezinformării, inclusiv formarea și consolidarea capacităților” de apărare.
UE a alocat deja 140 de milioane de euro pentru modernizarea forțelor armate moldovenești – o țară încă oficial „neutră”, nemembră NATO, chiar dacă contactele cu partenerii săi euro-atlantici sunt în creștere. (Traducerea- Rador)