Strada principală din satul Partoș (comuna Banloc) e plină de cuiburi de berze. Sunt câteva zeci, fiecare cu câte o familie și pui bine crescuți deja.

Păsările au cuibărit, acum deja și-au învățat puii să zboare și să își caute independent hrana zilnică. În fiecare zi îi mai antrenează puțin pentru prima mare călătorie din viața lor: pe 20 august, nicio zi mai devreme, niciuna mai târziu, berzele albe își vor lua zborul spre altă destinație mai caldă. Păsările, însă, revin an după an în Partoș pentru că aici au parte de un sejur „ultra all inclusive”, explică ornitologul Andrei Chiș. E vorba, ca-n viață, de beneficii, spune specialistul:

„Casa și masa sunt cele două repere după care se orientează și berzele în spațiu. Dacă le găsesc și dacă le sunt la îndemână, rămân. De aceea vin. Altundeva nu există bălți, râuri, șerpi și broaște, terenurile au devenit agricole, habitatele animalelor sălbatice fiind acaparate de oameni. Dar aici, au tot ce le e necesar”, a explicat, pentru EVZ, Andrei Chiș. Zona Banloc – Partoș e mlăștinoasă, aici a fost înființată prima orezărie din România, în urmă cu aproape 300 de ani, astfel că berzele găsesc din belșug, în continuare, ce mânca.

Aduc noroc și prevestesc an spornic

Localnicii le iubesc și le îngrijesc și profită de beneficiile traiului în comun cu ele.

„Până să le ridice compania de electricitate cuiburile, aveau oamenii grijă de ele”, spune un bătrân din sat. Berzele prind suficienți dăunători ca să fie utile „la casa omului”. În plus, femeile cred că vor fi fertile dacă văd berze primăvara, iar bărbații spun că berzele aduc noroc și prevestesc an spornic.

Păsările s-au obișnuit așa de bine cu satul și localnicii, încât nu se sfiesc să iasă la plimbare. Seara coboară la șosea sau prin grădini. „Păcat că nu ne-a venit ideea înainte de a promova hotărârea de consiliu cu nomenclatorul străzilor. Trebuia să îi spunem Strada berzelor”, ne-a spus primarul locului, Lucian Trifonescu.

 

Prima orezărie din România

Satul berzelor se află la 50 de km de Timișoara, în locul unde e înmormântat singurul sfânt bănățean, fostul mitropolit, Iosif cel Nou (de la Partoș). Zona e bine irigată de apele râului Bârzava, care formează mlaștini, tipicul zonei făcând posibilă cultivarea orezului, încă de acum sute de ani. Orezăria de Partoș a fost construită de patru familii în anul 1806, pe malurile Bârzavei, pe locul celei dintâi orezării instituite în România, în timpul împărătesei Maria Tereza, la mijlocul veacului al XVIII-lea. Cele patru familii au adus ingineri din Italia pentru a construi un canal care inundă și golește, după caz, culturile de orez, în momentul semănării și al finalului de recoltare. Berzele profită de beneficiile „canalului italian” care, pentru ele, e echivalent cu „room service”.

 

O mulțime de cuiburi

În România, sunt până acum aproximativ 5.400 de cuiburi de barză albă. Cuibul situat la cea mai mare altitudine este localizat în județul Cluj, la 1.154 de metri, iar cel aflat la cea mai joasă altitudine se află în comuna Sfântu Gheorghe din județul Tulcea. Dintre cele înregistrate, cel mai nordic cuib este în localitatea Rădăuți-Prut, din județul Botoșani, iar cel mai sudic se află la Zimnicea, în județul Teleorman. Cel mai vestic cuib este cel din Cenad, județul Timiș, iar cel mai estic se află în comuna Sfântu Gheorghe, în județul Tulcea.

 ”Uite, barza!”

În iulie, s-a încheiat a treia ediție a recensământului berzelor albe. Toți distribuitorii de energie electrică din grupurile Enel, E.ON, CEZ și Electrica au acces la informațiile înscrise de utilizatori la nivelul întregii țări, putând astfel să protejeze populația de berze prin montarea de suporturi metalice speciale de cuiburi. Din 2017, de când Societatea Ornitologică Română a lansat aplicația, „Uite, barza!” a avut peste 9.000 de utilizatori, ajungând, anul trecut, pe locul al șaselea în Top 10 aplicații de călătorii. Adăugarea unui cuib se face foarte simplu de către oricine care are aplicația instalată. Practic, aceasta va prelua o fotografie cu cuibul și coordonatele de GPS.

Te-ar putea interesa și: