Deşi ne facem temele mai bine decât vecinii noştri, primim note proaste. Greaua moştenire e motivul?

În afară de problemele istorice pe care le are cu companiile de stat şi cu lipsa infrastructurii, România, "copilul cuminte" al regiunii, s-a străduit să-şi facă bine temele: a încheiat cu succes un acord cu FMI, iar când legislaţia noastră intră în contradicţie cu cea europeană, cedăm rapid în favoarea legilor comunitare.

Vecinii noştri unguri însă au rupt, anul trecut, un acord cu FMI şi, mai mult decât atât, au introdus impozite suplimentare pe profiturile băncilor, dar şi ale companiilor din telecom, retail si energie, spre nemulţumirea acestora. Cu toate acestea, românii au salarii mai mici, dobânzi mai mari la credite, scumpiri mai accentuate şi o imagine mai proastă. Cum se explică aceste diferenţe?

Viitorul este deschis

În primul rând, nu suntem singurii care ne întrebăm dacă suntem corect percepuţi de către pieţe. Şi vecinii noştri o fac, spune profesorul de economie Daniel Dăianu. Potrivit acestuia, cotaţiile la poliţele de asigurare (CDS) pentru obligaţiunile pe cinci ani erau, în ianuarie, cu 4 puncte mai mari decât cele pentru bondurile germane, în timp ce cotaţiile la CDS-uri faţă de obligaţiunile româneşti erau cu puţine peste 2 puncte deasupra cotaţiei pentru bondurile germane.

Altfel spus, Ungaria plăteşte mai mult decât România atunci când emite obligaţiuni pe pieţele externe, deşi costurile ţării vecine s-au redus în ultimele luni, după măsurile de corecţie fiscală anunţate de guvern. Deşi a apelat la FMI din cauza unei probleme de lichiditate, nu de solvenţă, subliniază Daniel Dăianu, Ungaria a renunţat relativ timpuriu la asistenţa din partea Fondului.

Potrivit fostului ministru de finanţe, "Ungaria are o datorie publică mult mai mare decât a României, care obligă la menţinerea accesului pe pieţe internaţionale în mod constant, chiar cu riscul unor costuri mai înalte".

În plus, corecţia fiscală majoră a fost făcută în mandatul guvernului Baniai, înainte de criză, spune el. Totodată, ungurii se bucură de venituri mai mari la buget: de peste 45% din PIB, faţă de 32-33% din PIB în România. Pe lângă acestea, "balanţa comerciala a Ungariei a fost constant în surplus, ceea ce arată o forţă de export superioară, forţă industrială", spune Dăianu. "În acest ghem de trăsături găsim o explicaţie pentru faptul că Ungaria are un rating de BBB-, mai bun decât al României, BB+", adaugă el.

Amintim că Ungaria, care a aderat la UE în 2004, are autostrăzi mai multe la o suprafaţă mai mică, ceea ce i-a permis să atragă investiţii străine solide. Viitorul rămâne deschis pentru ambele ţări. România poate să câştige finanţări mai ieftine dacă va reuşi consolidarea fiscală şi dacă va dezvolta exporturile în defavoarea importurilor. La fel cum Ungaria îşi va înrăutăţi nota de acces pe pieţele externe "dacă va încerca să-şi acopere găuri bugetare prin taxe şi impozite suplimentare", spune Dăianu.

Ce putem face ca să ne finanţăm mai ieftin

Fostul ministru de finanţe subliniază că din algoritmul pe baza căruia sa masoara riscurile face parte şi inflaţia. "Nici Ungaria nu are inflaţie mică, dar este totuşi sub cea de la noi", spune el. În luna martie, inflaţia anuală a fost de 4,6% în Ungaria şi de 8% la noi.

Una peste alta, autorităţile române mai au mult de lucru până să construiască o imagine bună în afară şi până să câştige încrederea pieţelor.

"Continuarea diminuării deficitului bugetar, dinamica bună a exporturilor, o ameliorare a colectării încasărilor bugetare prin combaterea evaziunii fiscale şi un grad mult mai bun de absorbţie a fondurilor europene ar îmbunătăţi ratingul României – care ar permite să sărim din nou către zona de investment grade (BBB)", spune Daniel Dăianu.

Potrivit acestuia, aceste evolutii ar reduce coeficientul de risc, ceea ce s-ar reflecta în prime de risc mai mici percepute de finanţatorii externi şi interni. Pentru a reuşi în aceste domenii, nu trebuie să avem un guvern "sicofant, care să achieseze la toate sugestiile, dorinţele unor investitori. Politica economică a unei ţări nu se face în interesul unui singur grup de stakeholders, fie el cât de important", susţine Dăianu. El şi-a exprimat totodată dezacordul în ceea ce priveşte pierderea controlului autohton asupra unor companii în domeniul strategic al energiei, cum ar fi Romgaz.

Pâmântul României trebuie pus în valoare

Un obiectiv important pentru perioada următoare rămâne "să introducem ordine în sectorul public, unde există risipă enormă şi clientelism politic", spune fostul europarlamentar.

În acest sens, soluţiile ar fi privatizările parţiale sau privatizarea managementului. Potrivit lui Dăianu, Guvernul României ar fi trebuit să suplimenteze capitalul CEC Bank fără să aibă acceptul Comisiei Europene, urmând să explice decizia ulterior.

Pentru IMM-uri şi agricultură, ar trebui create bănci cooperatiste care să sprijine aceste sectoare, mai spune Dăianu. El consideră că trebuie să căutăm, împreună cu instanţele europene, soluţii pentru valorificarea agriculturii româneşti: "Schimbarea de climă, criza alimentară în lume măresc mult valoarea pământului agricol de la noi. Este un activ valoros pentru România, pentru UE în ansamblu şi Bruxelles împreună cu autorităţile româneşti trebuie să imagineze soluţii care să pună în valoare pământul din România ca activ".