Compania RFV din Ungaria a intrat pe piaţa autohtonă în 2009, dă deja căldură în trei oraşe din ţară şi se pregăteşte să cucerească şi alte localităţi.

În mâinile statului, de cele mai multe ori, încălzirea centralizată este o "gaură neagră" din cauza lipsei investiţiilor şi a managementului slab. Privaţii însă găsesc profitul acolo unde statul are pierderi, iar ungurii de la RFV, care au preluat sisteme de încălzire în trei localităţi din Ardeal, vor săşi extindă activitatea în ţară.

În viziunea celor de la RFV, sistemele de termoficare centralizate pot fi considerate o variantă competitivă, în condiţiile în care părţile componente (boilere, turbine, reţele) sunt renovate sau înlocuite cu altele noi, moderne. "Posibilitatea creării de valori este uriaşă. Prin proiectele din România este posibilă creşterea eficienţei energetice cu până la 60%-70%, faţă de cei 30%-40% specifici Ungariei", ne-a declarat Andrea Nagy, reprezentant al companiei din Ungaria.

Compania, intrată pe piaţa locală în 2009, a preluat până acum în concesiune sisteme de termoficare în trei oraşe din România: Gheorgheni (Harghita) şi Târgu-Mureş, pe o perioadă de 25 de ani, respectiv Zalău, pentru 49 de ani. Planurile RFV nu se opresc aici. Compania se află în negocieri cu mai mulţi potenţiali parteneri. Anul acesta şi-au deschis un birou şi la Cluj-Napoca.

"România ocupă un loc important în strategia de dezvoltare a companiei şi în anul 2011. După aşteptările noastre, anul acesta jumătate din venituri vor proveni din România", ne-a mai declarat reprezentanta RFV.

Până la sfârşitul anului 2010, capitalul companiei ungureşti a ajuns la 14 milioane de euro, profitul operaţional - la 8,1 milioane de euro, iar rezultatul impozitat - la 4,8 milioane de euro.

Mix cu resurse regenerabile

Ce planuri au pentru localităţile câştigate până acum? La Târgu-Mureş şi la Zalău, reţeaua existentă va fi modernizată prin investiţii totale de 55 milioane euro. La Gheorgheni, RFV construieşte o reţea nouă care costă 12 milioane euro.

În procesul termoficării din această localitate, compania va utiliza în mare parte masele de deşeuri lemnoase din zonă, folosite şi până acum. Soluţia biomasei, care reduce dependenţa de gazul metan, va fi adoptată şi la Târgu- Mureş, unde din cele 15 centrale termice preluate va mai păstra doar şase.

Apartamente reabilitate pentru noii clienţi

"Compania RFV doreşte combinarea resurselor tradiţiona le şi a celor regenerabile într-un mod optim din punct de vedere economic şi tehnic", a punctat Nagy.

Cu cât va fi redusă factura populaţiei nu se ştie încă. Deocamdată la Gheorgheni, de pildă, gigacaloria s-a scumpit cu circa 4% în noiembrie 2010 faţă de noiembrie 2009, potrivit datelor Autorităţii Naţionale pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC). Totuşi, cea produsă în centrale pe rumeguş costă 167,99 lei, iar pe gaze - 326,17 lei.

La Zalău, pentru a convinge oamenii să revină la încălzirea centralizată, compania a pus la cale o strategie prin care blocurile care se vor rebranşa la sistem vor fi reabilitate termic pe cheltuiala societăţii, potrivit informaţiilor apărute în presa locală.

AVANTAJE

Termoficarea centralizată este mai sigură

Potrivit reprezentanţilor RFV, încălzirea prin sisteme de termoficare centralizate este insuficient utilizată în România. De pildă, există 1.000 de companii numai în Austria, acelaşi număr ridicat şi în Suedia, care oferă soluţii eficiente, un preţ echitabil şi siguranţă.

De asemenea, introducerea de biomasă de provenienţă locală în combustibilul folosit de sistemele de termoficare creşte siguranţa şi continuitatea alimentării cu combustibil.

În cazul unei noi crize a gazelor, apartamentele cu încălzire individuală vor rămâne fără căldură. Pe de altă parte, biomasa va putea înlocui gazul din sistemul de încălzire centralizat şi să furnizeze căldură pentru apartamentele din sistem.

70% este valoarea cu care ar putea creşte eficienţa energetică în România, potrivit estimărilor companiei RFV

EXTERNALIZARE

Oraşe cu căldură de la privaţi

În cel puţin două oraşe unde serviciul de furnizare a căldurii în sistem centralizat a fost externalizat către firme private, preţurile se menţin la un nivel destul de mic.

Soluţia surselor regenerabile de încălzire a salvat de la frig multe familii din localitatea Nehoiu, judeţul Buzău. Acolo, producerea şi furnizarea agentului termic către cele 800 de apartamente şi companii din zona urbană au fost sistate definitiv în anul 1995.

În acest context, oamenii de la bloc au trecut la încălzirea cu lemne. La finele anului 2009, Primăria Nehoiu a externalizat serviciul de termoficare firmei WWE NikmobNehoiu. În parteneriat cu primăria, a început reabilitarea sistemului de termoficare, iar în locul celor cinci centrale termice vechi a fost montată o singură centrală modernă, pe bază de rumeguş sau deşeuri din lemn.

Astfel, potrivit ultimelor date disponibile ale Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC), cele 100 de apartamente racordate la sistemul centralizat plăteau în luna noiembrie un preţ de 143,15 lei pe gigacalorie, un nivel redus comparativ cu majoritatea localităţilor din ţară. Şi cel mai important lucru este că preţul este complet nesubvenţionat de primărie.

La Ploieşti, sistemul de termoficare a fost concesionat, începând cu anul 2004, companiei Dalkia Termo Prahova. Iar preţul de furnizare pentru o gigacalorie este de 226 lei, fiind printre cele mici din ţară.

Cu toate acestea, primăria suportă din fondurile proprii o subvenţie de 104 lei, pentru ca populaţia să plătească doar 122 lei/gigacalorie. "Nu cred că se poate renunţa la subvenţii la ora actuală, pentru că diferenţa este prea mare. În perspectivă, susţin însă să-şi facă investiţiile, să eficientizeze activitatea societăţii, pentru a nu mai fi nevoie de subvenţii", a declarat Andrei Voloşevici, primarul municipiului Ploieşti, pentru EVZ.