Spania, care de la 1 iulie deţine preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, intenţionează să înscrie, în luna noiembrie, pe ordinea de zi procedura activată în conformitate cu Articolul 7 din Tratatul UE împotriva Ungariei şi Poloniei.
Despre această intenţie a vorbit secretarul de stat spaniol pentru afaceri europene, Pascual Navarro Ríos, la reuniunea miniştrilor pentru afaceri europene ai statelor membre, care a avut loc luni, la Bruxelles. Prezentând programul preşedinţiei spaniole la UE, politicianul a anunţat: Deocamdată nu au fost luată nicio decizie dacă se va organiza un schimb de opinii sau o audiere care va da loc unei discuții mai lungi și mai amănunțite.
Scopul procedurii conform Articolului 7 este de a determina dacă valorile fundamentale ale Uniunii Europene sunt grav încălcate într-o țara dată. Procedura împotriva Budapestei și Varșoviei se desfășoară de ani de zile, dar statele membre încă discută doar despre situația statului de drept din Ungaria şi Polonia, încă nu au ajuns în punctul în care să facă recomandări, sau, eventual, să pună în vedere aplicarea unor sancţiuni.
Din afirmaţiile europarlamentarului Navarro Ríos a rezultat că preşedinţia rotativă se va bloca la dispute şi în acest semestru. Însă, Madridul vrea să înscrie în fiecare lună pe ordinea de zi subiectul privind statul de drept, într-o anumită formă: în septembrie, de exemplu, miniștrii ar discuta despre rapoartele recent adoptate ale Comisiei Europene privind performanțele obţinute de unele ţări. Iar până la sfârşitul anului ar examina modul în care discuțiile pe această temă ar trebui să fie mai eficiente.
Ungaria se opune multor politici ale UE
Cei 27 de miniştri pentru afaceri europene au discutat şi despre revizuirea la jumătatea perioadei a bugetului UE, care a fost propusă de Comisia Europeană, în iunie. Comisia Europeană a solicitat creşterea bugetului cu 66 de miliarde de euro, în primul rând pentru sprijinirea Ucrainei, gestionarea problemelor privind migraţia şi pentru acoperirea dobânzilor crescute. În timpul discuției a devenit clar că mai multe state membre au probleme cu propunerea privind contribuţia suplimentară, ba mai mult, unele state ar pleda mai degrabă pentru regruparea cheltuielilor bugetare pentru a oferi resurse suplimentare pentru atingerea obiectivelor.
Judit Varga, fost ministru al Justiției, care a luat cuvântul în numele Guvernului ungar, a respins ferm propunerea Comisiei Europene și a cerut o prezentare precisă în care să spună de ce vrea să cheltuiască 50 de miliarde de euro pentru Ucraina în următorii patru ani. "De unde a rezultat 50 de miliarde de euro pentru patru ani, în condiţiile în care în ultimul an şi jumătate am cheltuit 70 de miliarde de euro pentru Ucraina?", s-a întrebat Judit Varga. "Cele 70 de miliarde de euro sunt în realitate 77 de miliarde şi nu se referă la cheltuielile UE, ci la cheltuielile comune ale statelor membre şi UE).
Comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, a declarat la sfârşitul dezbaterii că sunt gata să răspundă la toate întrebările și preocupările. Luându-și rămas bun de la reuniunile de miniştri de la Bruxelles, Judit Varga a mai precizat că Ungaria nu va contribui la plata dobânzilor majorate, deoarece până în prezent nu a primit niciun ban din resursele de redresare ale UE, solicitate sub formă de împrumut. Motivul acesta fiind că Guvernul ungar nu a îndeplinit încă pe deplin cele 27 de criterii stabilite drept condiție pentru accesul la fondul de sprijin.
sursa: RADOR / nepszava.hu