Ungaria se implică în campania electorală din România. Tensiuni interetnice prin ricoșeu

Ungaria se implică în campania electorală din România. Tensiuni interetnice prin ricoșeu

Tema Cimitirului din Valea Uzului, care, în urmă cu câteva luni, a tensionat relațiile dintre România și Ungaria, este adusă în actualitate și folosită ca subiect de campanie electorală.

Preşedintele executiv al PMP, deputatul de Mureș Marius Paşcan, a declarat, luni, că Ungaria încearcă să provoace, prin ricoșeu, noi tensiuni interetnice în România cu scopul de a mobiliza electoratul maghiar să susțină UDMR.

Politicianul susține că Ungaria a sesizat Consiliul Europei în legătură cu Cimitirul din Valea Uzului și a transmis informații neadevărate.

„În 2 octombrie, Ungaria a depus o solicitare la Consiliul Europei, pe tema presupusei ocupaţii ilegale a cimitirului internaţional al eroilor de la Valea Uzului, de către autorităţile locale din Dărmăneşti, solicitând Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei întocmirea unui raport în acest caz. În solicitare este inclusă, între altele, şi dezinformarea lansată de preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, potrivit căreia monumentul amplasat în memoria eroilor români din necropola băcăuană ar conţine un simbol legionar. O minciună sfruntată, întrucât simbolurile de la Valea Uzului, reclamate de liderul UDMR ca fiind legionare, sunt în realitate cruci celtice, după cum s-a pronunţat chiar Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului 'Elie Wiesel' ", se arată într-un comunicat transmis de Marius Pașcan.

Acesta adaugă că, de fapt, Consiliul Europei nu este o instituție abilitată să se ocupe de asemenea chestiuni: „În realitate, Consiliul Europei nu are atribuţii, nici competenţe în domeniul cimitirelor militare. Budapesta forţează însă amplificarea la nivel internaţional a unei probleme de ordin intern a României, ce ţine nemijlocit de politica internă a fiecărui stat. În paralel, partea ungară refuză şi boicotează orice încercări de dialog pe acest subiect din partea României. De fapt, demersul ungar urmăreşte translatarea unei probleme litigioase, de natură administrativă, într-una conflictuală de natură etnică, corelativă sporirii treptate a presiunii în contextul marcării, anul viitor, a centenarului Tratatului de la Trianon".

Marius Pașcan aduce, în susținerea afirmațiilor pe care le face, că Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor (ONCE) a arătat că există dovezi indubitabile că în acest cimitir sunt îngropaţi 11 soldaţi români, dintre care opt identificaţi după nume, iar trei anonimi.

„În anul 1934 figurau în cimitir 1.254 de cruci de lemn, cu plăcuţe metalice cu următoarea inscripţie: 'erou român', 'erou maghiar', 'erou german' etc. Până la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, erau înmormântaţi în necropolă peste 1.300 de soldaţi, căzuţi în ambele deflagraţii. Între timp, a avut loc o întâlnire la Bucureşti, în data de 26 iunie, între reprezentanţii ONCE şi omologii lor ungari, în vederea identificării soluţiilor pentru onorarea memoriei eroilor de toate naţionalităţile, îngropaţi în Cimitir.

Partea română a fost în permanenţă deschisă la dialog, pentru a identifica, într-o manieră constructivă şi echilibrată, soluţii practice care să poată fi acceptate de către întreaga comunitate, română şi maghiară deopotrivă. Cu toate acestea, partea maghiară a făcut o serie de declaraţii publice, diseminând informaţii false cu privire la aspectele discutate. În esenţă, oficialii unguri au pus la îndoială caracterul multinaţional al cimitirului, exclusiv în baza unei hărţi, datând din 1917, a unui alt cimitir, care în anii 1926 şi 1944 a fost extins şi transformat în Cimitirul Internaţional al Eroilor 'Valea Uzului'. Acesta este ilustrativ 'dialogul' româno-maghiar privitor la Valea Uzului, vădit subminat de Budapesta", a explicat Marius Pașcan.

Politicianul mai spune că se așteaptă ca Ungaria și UDMR să creeze dispute în perioada următoare având în vedere că în iunie 2020 se marchează centenarul Trianonului. Tratatul a fost semnat pentru a se stabili noile frontier ale Ungariei.