Până la treizeci de miliarde de euro din fonduri europene au fost înghețate în 2022 din cauza multiplelor abuzuri, atât în ​​domeniul corupției, cât și al drepturilor minorităților sexuale și al libertății academice. Sume care teoretic ar putea fi recuperate de această țară în schimbul unor reforme.

Însă, de la 1 ianuarie 2025, o tranșă de 1,04 miliarde de euro va fi pierdută definitiv de executivul lui Viktor Orban, care riscă să vadă factura să crească treptat în următorii ani. Acest prim miliard care a „zburat” se înscrie într-una dintre cele trei proceduri inițiate împotriva Ungariei, ca urmare a aplicării așa-numitului mecanism de „condiționalitate” instituit în 2020, denumit astfel pentru că constă în condiționarea plăților fondurilor europene de starea de sănătate a statului de drept.

Ce trebuie să facă Budapesta

Pentru a accesa acest prim plic de 6,3 miliarde de euro, Budapestei i se cere să-și revizuiască arsenalul anticorupție și sistemul său de achiziții publice. „Ungaria nu a notificat nicio măsură corectivă pentru a aborda aceste probleme”, a remarcat Comisia Europeană într-o declarație secă ​​din punct de vedere procedural publicat pe 16 decembrie. Contactată de Le Monde, ambasada Ungariei la Uniunea Europeană nu a comentat.

Dacă adunăm sumele suspendate în cadrul celorlalte două proceduri, totalul se ridică acum la aproximativ 21 de miliarde de euro. Inclusiv cele 10,4 miliarde de euro la care țara ar avea dreptul în mod normal în cadrul planului european de redresare instituit în 2020 pentru a depăși consecințele economice ale crizei sanitare. Cifre ridicate în comparație cu dimensiunea economiei maghiare, al cărei PIB este de aproape cincisprezece ori mai mic decât cel al Franței.

„Problemă sistemică”

Disputele financiare dintre Bruxelles și Budapesta nu se opresc la aceste sume blocate. Acestea se adaugă sancțiunilor financiare impuse în iunie 2024 de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în urma încălcărilor de către guvernul ungar a legislației europene privind azilul. Confruntată cu reticența Ungariei de a-și plăti datoria, Comisia a decis în septembrie să deducă 200 de milioane EUR din alte plăți.

La sfârșitul anului, Comisia Europeană nu părea dispusă să facă compromisuri cu Budapesta. Acest lucru a fost demonstrat de schimbul de cuvinte neobișnuit de amar dintre președintele instituției, Ursula von der Leyen, și Viktor Orban, în timpul unei sesiuni plenare a Parlamentului European din octombrie. În fața deputaților, fostul ministru german s-a adresat interlocutorului său, pe care l-a criticat pentru măsurile fiscale impuse companiilor europene, pentru sprijinul său relativ pentru Ucraina și dependența sa energetică de Rusia.

„Ungaria este o adevărată problemă sistemică”, a denunțat Didier Reynders, pe atunci comisar pentru Justiție, în iulie, cu ocazia publicării unui raport anual care întocmește o evaluare a situației din sânul celor Douăzeci și șapte. „Situația continuă să se înrăutățească”, crede avocatul Laurent Pech, profesor la University College Dublin.

Sumă imensă pierdută de Ungaria

Persistența acestor eșecuri nu înseamnă că aceste sancțiuni sunt ineficiente, vor să creadă apărătorii drepturilor omului. Europarlamentarul german Daniel Freund (Verzi) citează exemplul Poloniei, unde partidul ultraconservator Lege și Justiție, aflat și el în conflict cu instituțiile europene, a ajuns să piardă puterea după opt ani de guvernare, în urma alegerilor din toamna lui 2023. Disputele financiare au jucat atunci un rol important în campanie. „Cazul polonez a arătat că ar putea funcționa”, conform lui Daniel Freund. „Întrebarea este dacă Comisia va rămâne fermă și va continua să facă presiuni pentru ca Ungaria să pună în aplicare măsurile solicitate”, a declarat Andras Lederer, ofițer de advocacy la Comitetul Helsinki din Ungaria, un ONG cu sediul la Budapesta.

O gură de oxigen pentru economie

Pe de o parte, Viktor Orban nu a dat recent niciun indiciu că politica sa se va schimba. Pe de altă parte, el are un mijloc formidabil de a exercita presiuni asupra celor Douăzeci și șapte: regula unanimității care predomină în politica europeană în anumite chestiuni sensibile. Acest lucru îi oferă efectiv un drept de veto. Liderul ungar, care este obișnuit cu această tactică, amenință deja că o va folosi pentru a deraia negocierile privind următorul buget multianual european, care urmează să înceapă în 2028.

Pe plan intern, afluxul de miliarde de euro i-ar da o gură de aer proaspăt. Economia țării, care de cinci ani se luptă cu o inflație de peste 3%, este într-o stare de sănătate medie. Creșterea este de așteptat să nu depășească 0,6% în 2024 și să atingă o lent de 1,8% în 2025, un an preelectoral. Următoarele alegeri legislative, a căror precampanie a început deja odată cu creșterea voturilor fostului său aliat și acum adversar Péter Magyar, sunt programate pentru aprilie 2026. Votul va spune dacă exemplul polonez a fost o excepție sau primul dintr-o serie.

sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA / lemonde.fr