Ungaria: Extinderea Schengen ne avantajează. Deşi guvernul Orbán este adesea acuzat de ostilitate faţă de UE şi Occident, să nu uităm că Croaţia a reuşit să intre în comunitate datorită măsurilor sale, lobbi-ului şi "exercitării de presiuni", că Declaraţia de competivitate a fost adoptată aici, la Budapesta, de asemenea Cabinetul ungar se pronunţă hotărât pentru continuarea extinderii UE, respectiv că la Consiliul JAI de la Bruxelles s-a votat propunerea Preşedinţiei ungare a Consiliului UE cu privire la cooptarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen. Pentru a menţiona doar cele mai importante aspecte.

Ungaria spune că extinderea Schengen o avantajează

Dar să urmărim acum importanţa extinderii "estice", mai bine zis estice şi sud-estice. Să evocăm de dragul istoricităţii şi faptul că la 30 decembrie 2023 Consiliul Europei a încheiat o înţelegere privind anularea controalelor interne aeriene şi maritime comune cu Bulgaria şi România.

Începând din 31 martie 2024 ambele state membre beneficiază în întregime de măsurile adoptate la Schengen şi nu se mai efectuează controale la frontierele interne aeriene şi maritime. După acest prim pas Consiliul a trebuit să ia o nouă decizie privind anularea controalelor efectuate în cazul frontierelor interne.

Potrivit deciziei de mai sus, în cazul României şi Bulgariei, şi fireşte în cazul statelor membre, se vor sista controalele la frontierele interne. Astfel, se poate realiza visul de aproape 20 de ani al celor două ţări.

De fapt România şi Bulgaria aşteaptă din 2007 să adere la acordul european fără controale la frontiere. Acordul acesta fusese anterior un act de sine stătător, dar din 1999 este parte a dreptului comun european. Cu alte cuvinte, statul care aderă la UE se angajează să respecte şi condiţiile oferite de acest pas.

Dincolo de faptul că din 2025 vor dispărea controalele de la frontiere care ţin ore şi adesea zile întregi, românii şi bulgarii vor intra în UE cu aceleaşi drepturi ca celelalte state membre. Întrebarea care se pune justificat este: ce a făcut ca lucrurile să dureze atât de mult?

Când Bulgaria şi România au intrat în UE în 2007, părea că vor putea adera relativ repede şi în spaţiul Schengen, însă criza migraţiei, apoi izbucnirea pandemiei a făcut ca lucrurile să se tot amâne.

Austria și Olanda au blocat intrarea în Schengen pentru România și Bulgaria

Ulterior blocarea celor două ţări s-a datorat faptului că Austria şi Olanda au insistat ca Bulgaria şi România să îndeplinească condiţiile stricte, prevăzute de UE din 2011. Pe de altă parte exista şi teama că la Bruxelles exista o teamă faţă de corupţia română şi bulgară, chiar dacă lucrurile nu erau nominalizate clar.

Adică această extindere a urmat unei lungi tergiversări. Prezenţa Ungariei în această chestiune s-a datorat faptului că în perioada preşedinţiei Consiliului UE s-a încheiat cu sprijinul Ungariei un acord, în care au fost cuprinse nu doar cele două ţări, ci şi Austria, ceea ce a făcut ca în următoarea perioadă vor fi intensificate controalele la frontierele sudice ale ţărilor care aderă la acest moment, măsură la care va contribui Frontex.

Deocamdată mai pot exista controale temporare, dar acestea vor dispărea lunile viitoare.

De altfel, spaţiul Schengen constituie unul dintre cele mai importante realizări ale proiectului european, lansat în 1985 de 5 ţări membre UE - Franţa, Germania, Belgia, Olanda şi Luxemburg - ajungând treptat cel mai mare spaţiu din lume în care se poate circula liber.

Odată cu permiterea "accesului" românilor şi bulgarilor, aproximativ 450 milioane de persoane vor putea călători în ţările membre Schengen fără a se supune unor controale la frontiere.

Ce se întâmplă cu migrația în Europa

Potrivit statisticilor, prin frontierele interioare trec zilnic aproximativ 3,5 milioane de persoane în căutare de lucru, pentru studii, respectiv pentru vizitarea unor prieteni sau familii. Aproape 1,7 milioane de persoane "vieţuiesc" într-un stat, în timp ce muncesc în altul.

Spaţiul Schengen prezintă avantaje importante pentru toţi cetăţenii şi toate întreprinderile statelor membre. A fost creat tocmai pentru a realiza o bază solidă pentru UE şi pentru o piaţă unitară.

Avantajele vor urma să apară în curând: să ne gândim doar la faptul că şi zonele vestice s-au dezvoltat foarte mult de la aderarea din 2006. Poate că va urma un val de construire a unor drumuri de acces, cum a fost cazul Slovaciei şi Ungariei.

Acest proces va fi accelerat apoi de aglomeraţia din Arad, dar în special de extinderea spre Ungaria, aderarea la Schengen fiind în beneficiul satelor şi orăşelelor din Ungaria.

"Nemaivorbind despre faptul că bucăţile de ţară desprinse după decizia de la Trianon se vor putea regăsi pe sine." Cu puţină exagerare, am putea spune şi că Schengenul dă înapoi ce a luat Trianonul.

(Autor: Csaba Szajlai, analist, Magyar Nemzet; Traducerea: Imola Stănescu, Rador Radio România)