Evenimentul Zilei > Justitie > COMPLICII LOIALI demnitarilor CORUPŢI stau mai mult la ÎNCHISOARE decât cei care dau marile „TUNURI”
COMPLICII LOIALI demnitarilor CORUPŢI stau mai mult la ÎNCHISOARE decât cei care dau marile „TUNURI”

COMPLICII LOIALI demnitarilor CORUPŢI stau mai mult la ÎNCHISOARE decât cei care dau marile „TUNURI”

Din loialitate pentru şefi, funcţionarii care semnează "ca primarul"petrec ani buni în închisoare şi se aleg cu bunurile sub sechestru pentru recuperarea pagubelor. Toate acestea se întâmplă pentru a da bine în faţa superiorilor.

Ultimele condamnări în procesele mari de corupţie ne demonstrează că funcţionarii complici ai marilor corupţi primesc pedepse mult mai dure decât cei care gândesc efectiv schemele fraudelor. Politicienii, personajele influente sau milionarii certaţi cu legea care pun la cale marile "tunuri" primesc sprijin necondiţionat din partea funcţionarilor din instituţii sau din partea afaceriştilor care speră astfel să câştige cât mai mult de pe urma acestor prietenii.
Într-un final, "admiratorii" sfârşesc prin a petrece ani buni în închisoare şi cu bunurile sub sechestru, fiind condamnaţi pentru infracţiuni în legătură cu serviciul, în timp ce adevăraţii beneficiari ai schemelor frauduloase scapă cu câţiva ani de închisoare sau cu pedepse cu suspendare.
În ciuda faptului că ajung la carceră după ce au semnat "pentru alţii", de cele mai multe ori, victimele colaterale ale marilor corupţi îşi duc pedepsele până la capăt, fiind ferm convinse că au făcut un lucru bun atunci când au sprijinit necondiţionat activităţile ilegale ale "stăpânilor" lor.
Gheorghe Mencinicopschi, Irina Jianu, soţii Ioana şi Bogdan Popovici, foştii directori ai Electrica Moldova, fostul director general al Poştei Române au primit pedepse la închisoare mai mari decât cei care au pus efectiv la cale faptele penale, adică Dan Voiculescu, Adrian Năstase, Relu Fenechiu sau Codruţ Şereş.

Dosarul "Transformatorul" le-a adus pedepse diferite

Pe 12 iulie 2013, fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, a fost condamnat, în primă instanţă, de Curtea Supremă la cinci ani de închisoare cu executare. Complicii săi, foşti directori ai sucursalei de Întreţienere a Electrica Moldova, au primit pedepse mai mari:
> Ioan Turbatu, director general al SISEE Moldova în perioada 2002-2004, şi Ion Mărghidan, director general în perioada 2004-2005, au fost condamnaţi la câte şase ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu.
> Petru Andronache, director comercial al fostei instituţii de stat a primit o pedeapsă de şapte ani de închisoare cu executare. La ultimul termen, Fenechiu şi-a cerut scuze faţă de foştii directori colaboratori pe care i-a "târât" în acest dosar, susţinând că aceştia "nu s-au îmbogăţit" în urma tranzacţiilor pe care el le-a făcut cu Electrica.
"Trofeul Calităţii" s-a sfârşit cu dureri de inimă pentru Jianu
Pe 20 iunie 2012, fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat în dosarul "Trofeul Calităţii" la doi ani de închisoare cu executare. Ceilalţi inculpaţi, respectiv Irina Jianu, fost director al Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC) a primit şase ani de închisoare, soţii Ioana şi Bogdan Popovici, cei care au organizat simpozionul prin care s-au adunat bani pentru campania electorală au fost condamnaţi la câte şase şi cinci ani de închisoare. Încarcerat pentru şase ani este şi Cristian Vasile, administatorul de firmă care a tipărit materialele promoţionale distribuite în campania din anul 2004. După ce a fost închisă, Irina Jianu a declarat într-un interviu că "în general, Năstase nu vorbeşte cu mine, pentru că i-am spus că mă intimidează, mă intimidează ştiinţa lui. Dacă Năstase este în faţa mea, nu pot să vorbesc".

"Dosarul ICA". Nutriţionistul "Menci" l-a ajutat pe Felix
În septembrie anul trecut, Tribunalul Bucureşti îl condamna, în primă instanţă, pe Dan Voiculescu la cinci ani de închisoare cu executare în doarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA). Colegii de partid şi funcţionarii din Agenţia Domeniilor Statului (ADS)care l-au sprijinit în obţinerea institutului la un preţ mult subevaluat, de numai 104.000 de euro, au primit pedepse mai mari. Astfel, nutriţionistul Gheorghe Mencinicopschi, fost director al ICA, a fost condamnat la şase ani de închisoare. Aceeaşi pedeapsă au primit-o şi Corneliu Popa, Ştefan Săvulescu, Flavius Pop, Sin Gheorghe, Constantin Baciu, foşti funcţionari în cadrul ADS sau angajaţi în institut. "Amăgit" cu excursii în străinătate şi cu funcţii în partid, Mencinicopschi a ajuns să declare în faţa procurorilor că a auzit de privatizarea institutului pe când se plimba prin curtea instituţiei şi atunci i-a venit ideea să-l cumpere cu bani împrumutaţi.

Privatizări păguboase, "trădare şi spionaj"

Judecătorii de la Instanţa Supremă l-au condamnat pe fostul ministru al Economiei, Codruţ Sereş, la şase ani de închisoare în dosarul privatizărilor strategice. El a fost acuzat de trădare prin transmitere de secrete. Colegul său de guvern, Szolt Nagy, fost ministru al Comunicaţiilor, a "primit" cinci ani cu executare.
Ca orice demnitar care se respectă, Szolt Nagy şi-a angajat un consilier specializat pe linia privatizării agenţilor economici aflaţi în subordinea ministerului. În decembrie anul trecut, consilierul Mihai Radu Donciu a fost condamnat la şapte ani cu executare. Hotărârea nu este definitivă şi a fost atacată la Completul de cinci judecători al Instanţei Supreme.
Potrivit procurorilor, în perioada 2005-2006, în calitate de ministru şi preşedinte al Comisiei de privatizare a SC Electrica Muntenia Sud SA, Codruţ Şereş ar fi contribuit la culegerea, obţinerea şi transmiterea de date şi informaţii confidenţiale, secrete economice şi comerciale către mai mulţi consultanţi străini. În acelaşi caz, au mai fost condamnaţi la închisoare consultantul bulgar Stamen Stancev şi Vadim Benyatov Don. Primul a primit 11 ani de închisoare, al doilea zece, fiind acuzaţi de spionaj.

"Restituirea proprietăţii", taxată cu 20%

În urmă cu aproape un an, vice­preşedintele Agenţiei Naţionale de Restituire a Proprietăţilor (ANRP), Remus Baciu, a fost condamnat pentru corupţie la trei ani de închisoare.
Complicea sa, Camelia Teodora Andruşenco, fosta consilieră a liberalului Cristian David în perioada în care era ministru de Interne, a fost condamnată la trei ani şi jumătate cu executare. Baciu a fost condamnat de Curtea de Apel Bucureşti după ce a fost prins luând aproape 100.000 de euro pentru urgentarea unui dosar de restituire. El cerea 20% din valoarea despăgbirilor cuvenite din partea statului. Baciu urma să-i determine pe funcţionarii din subordine să urgenteze formalităţile de despăgubire în favoarea unor persoane îndreptăţite. Din boxă, fosta consilieră Andruşenco a spus, printre sughiţuri: "Am greşit. Mi-am recunoscut vinovăţia. Vă rog să ţineţi cont de acest lucru".
Instanţa a mai decis confiscarea de la Remus Virgil Baciu a sumei de 400.900 de lei şi a 824.000 de lei de la Camelia Teodora Andruşenco. Decizia nu este definitivă, ea fiind atacată la Instanţa Supremă. În acest caz, deşi a recunoscut faptele, Andruşenco a primit o pedeapsă mai mare decât cel care coordona întreaga reţea.

Milionarul plătea maşinile procurorului

În aprilie anul trecut, milionarul Ilie Carabulea de la Sibiu era condamnat definitiv la un an şi jumătate de închisoare cu executare, sub acuzaţia de dare de mită. În acelaşi caz, şeful Parchetului Judecătoriei Sibiu, procurorul Florin Apostu a fost condamnat la cinci ani de închisoare.
În perioada 2006 – octombrie 2010, Florin Apostu a folosit în mod exclusiv şi consecutiv două autoturisme marca Audi A8 şi VW Passat achiziţionate în baza unui contract de leasing financiar între SC Atlassib Leasing IFN SA Sibiu şi SC Intermedia SRL Sibiu, ambele societăţi fiind membre ale holdingului Atlassib condus de Ilie Carabulea. Cele două societăţi au achitat, pentru Florin Apostu, TVA aferentă acestora şi contravaloarea avansului auto, în condiţiile în care, la nivelul anului 2010, Parchetul condus de procurorul amintit a avut în instrumentare un număr de 196 de dosare penale referitoare la activitatea firmelor lui Carabulea. Apostu a fost condamnat pentru luare de mită, trafic de influenţă, favorizarea infractorului, fals în înscrisuri oficiale şi uz de fals. El a fost pus în libertate în urmă cu patru luni.

"Poşta Română" şi blocul de pe Victoriei

Fostul director al Poştei Române, Mihai Toader, a fost condamnat, în primă instanţă, în noiembrie anul trecut, la şase ani de închisoare în dosarul imobilului transferat ilegal din patrimoniul instituţiei. Şeful său pe linie de minister, Nagy Zsolt, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, a primit o condamnare de trei ani şi jumătate de închisoare cu suspendare pentru neglijenţă în serviciu. Un alt ministru care a semnat pentru transferul imobilului şi acuzat de abuz în serviciu a fost achitat în primă instanţă. Vorbim de fostul ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu.
Potrivit anchetatorilor, în perioada 2005 – 2007, printr-un şir de acte nelegale, reprezentanţii Poştei au contribuit la trecerea unui imobil din proprietatea publică a Statului Român în proprietatea privată a unei societăţi comerciale. Prin această modalitate, spune DNA, statul român a fost prejudiciat cu suma de 8.619.787 de euro. Doi judecători de la Înalta Curte au apreciat că Tudor Chiuariu trebuie achitat deoarece nu există probe care să-i dovedească vinovăţia, în vreme ce un alt magistrat a considerat că acesta ar trebui condamnat întrucât a acţionat "în mod arbitrar şi despotic".

Publicat in categoriile: Justitie
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: