Medicii părăsesc spitalele româneşti, iar personalul sanitar este redus la jumătate faţă de standardele practicate în UE.

Peste 45% dintre medicii şi asistenţii medicali din România vor să muncească în străinătate, se arată într-un amplu reportaj publicat ieri de AFP. Fenomenul va avea efecte dezastruoase asupra spitalelor din ţară, în condiţiile în care, potrivit OMS, personalul sanitar raportat la mia de locuitori este deja redus la mai puţin de jumătate faţă de cel din restul Uniunii Europene. Cardiologii, urologii, neurochirurgii, ortopezii si anesteziştii lipsesc din multe spitale, pacienţii fiind uneori nevoiţi să se deplaseze în judeţe vecine pentru tratament. Chiar şi medicii generalişti sunt în număr mult mai mic faţă de necesarul populaţiei.

Principalul motiv pentru care doctorii pleacă ţine de venituri: în România, un medic rezident câştigă 220 de euro pe lună, în condiţiile în care salariul mediu pe economie este de 350 de euro.

Destinaţia favorită: Franţa

Vor să plece din România atât tinerii absolvenţi, cât şi cei cu vârste de până la 45 de ani, care au făcut deja o specializare. Anul trecut, cei mai mulţi medici au plecat din Bucureşti - 494, Iaşi - 256 şi Cluj - 88. Destinaţiile preferate: Franţa, Germania, Anglia, dar şi Italia sau Olanda. Datele furnizate de Ordinul Medicilor Francezi, în luna mai, arată că numărul specialiştilor români care profesează în Franţa a crescut cu 320% în ultimele 10 luni. Conf. univ. dr. Adrian Săftoiu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova, spune că, în afară de salariile mici, printre motivele exodului se numără: lipsa materialelor din spitale, infrastructura nepotrivită şi lipsa unui statut social corespunză tor.

El consideră că, „pe termen scurt, situaţia nu se va putea schimba, la rădăcinile adânci ale problemei neputânduse ajunge decât prin iniţiative legislative, nu numai în domeniul sanitar, dar şi în cel al învăţământului“.

Vom pregăti specialişti pentru alţii

Prof.dr. Ioan Lascăr, preşedintele Colegiului Medicilor din Bucureşti, spune că avem o şcoală medicală recunoscută în lume şi vom ajunge să pregă tim specialişti pentru alţii: „Pe lângă măsurile legislative şi administrative necesare, medicii trebuie încurajaţi şi printr-o campanie susţinută a presei care, în ultimul timp, a mediatizat mai degraba cazurile negative. Exemplele de medici bine pregătiţi, care continuă să-şi practice meseria chiar în condiţii precare, sunt mult mai numeroase şi constituie de fapt regula, nu excepţia de la ea“.

El a mai adăugat că este convins că autorităţile vor lua atitudine, deoarece, în caz contrar, existenţa unui sistem sanitar românesc este de neconceput.

Tot mai puţini tineri se îndreaptă spre medicină

Exodul medicilor nu este singura problemă a sistemului sanitar: în ultimii ani, tot mai puţini tineri se îndreaptă către facultăţile de medicină, iar concurenţ a s-a diminuat drastic: de la 23-24 de candidaţi pe loc, înainte de 1989, la unul pe loc, acum.

Totodată, puţinii absolvenţi de medicină aleg să lucreze în domenii conexe, uneori în ciuda faptului că au trecut şi peste perioada de specializare de 5-6 ani, care urmează după studiile universitare. Dr. Andrei Săftoiu remarca, de altfel, că nu este vorba despre un fenomen întâlnit numai la noi, ci şi în restul Europei şi în SUA.

EXIL. De la începutul anului, 7.000 de angajaţi din domeniul sanitar au solicitat Ministerului Sănătăţii recunoaşterea diplomelor