Cercetarea elaborată de Mihail Reinhold Wächter promovează valorificarea energetică a deşeurilor municipale prin incinerare în masă, bazată pe conceptul „waste-to-energy” puternic promovat la nivel european. Acest concept presupune valorificarea potenţialului energetic conţinut în deşeuri, într-o manieră ecologică cu impact minim asupra mediului. Soluția timișoreanului e banal de simplă, și, în concluzie, genială. Lăsând deoparte terminologia științifică, se ia gunoiul menajer, adică ceea ce aruncăm fiecare dintre noi în găleată (nu  materiile reciclabile), se arde și se produce căldură / agent terminc și curent electric. Mai departe, cenușa rezultată (care conține diverse reziduuri poluante) se amestecă cu subprodusele de desulfurare, apă și cenușă de cărbune (pe care toate termocentralele o au deja de la cărbunele ars ca să încălzească apa și caloriferele), care poate fi depozitată în haldă fără probleme în ce priveşte protecţia mediului înconjurător sau poate fi transformată în materiale de construcții.

Cine este Wächter

Mihail Reinhold Wächter are 35 de ani și a  absolvit Universitatea Politehnică din Timișoara,  Mașini și Echipamente Termice, ca șef de promoție. A studiat în Germania şi Austria, unde cu toate că i s-a propus să rămână, a ales să se întoarcă în ţară. ”Nu pot să zic că îmi pare rău, se poate face treabă şi în ţara noastră, e drept cu mai mult efort, dar important e că se poate”, ne spune. În prezent este angajat în cadrul Colterm S.A. în cadrul Compartimentului de Proiecte – Proiectare.

Putem produce energie din gunoi

Soluţia propusă vine în sprijinul centralei termoelectrice pe cărbune CET Sud Timişoara, care actualmente este principala sursă de producere a agentului termic în sistemul centralizat de termoficare din orașul de pe Bega.

”În ipoteza construirii unui incinerator de deşeuri municipale pe platforma industriala CET Sud Timişoara, s-ar rezolva două aspecte în pe priveşte problemele legate de mediu: reducerea semnificativă a cantitaţii de deşeuri menajere depozitate în haldă, şi totodată igienizare acestora; reducerea consumului de combustibil (cărbune) – prin utilizarea surselor alternative de energie (deşeuri menajere). Altfel spus, am livra căldură în sistemul centralizat de încălzire din Timişoara, cu energie produsă din incinerarea deşeurilor menajere colectate de la populație”, arată specialistul.

România reciclează doar 1% din deșeurile menajere

În cazul incineratoarelor dotate cu tehnologii moderne volumul deşeurilor este redus cu 95-96 %, în funcţie compoziţia şi gradul de reciclare al acestora. Reciclarea selectivă a deşeurilor menajere este puternic influenţată de participarea populaţiei în acest sens, astfel pe pimele locuri în UE, cu peste 60% din deşeuri reciclate, se află Germania şi Austria, iar pe ultimul loc este România cu doar 1%. Având în vedere limitarea cantităţii de depozitare în haldă a deşeurilor menajere impusă prin normele europene, incinerarea deşeurilor reprezintă soluţia optimă.

Cenușa rezultată din arderea gunoiului, transformată în ”ciment”

Gestionarea cenușii rezultate în urma procesului de incinerare a deşeurilor menajere reprezintă deasemenea un subiect de actualitate în ce priveşte protecţia mediului.

În acest sens, timişoareanul Mihail Reinhold Wächter a găsit o metodă inovatoare de stabilizare a reziduurilor utilizând cenuşa şi subprodusele de desulfurare provenite de la CET Sud. Amestecate, acestea se pot transforma în materiale de construcții, respectiv cărămizi sau plăci vitroceramice (gresie).

”Ideea incineratorului de deșeuri menajere a apărut acum șase ani la Timișoara. Ar fi fost primul din România”, spune inginerul. Între timp ideea a fost, pare-se, abandonată. Specialistul a estimat că ”dacă s-ar arde tot gunoiul menajer din Timișoara și din restul localităților de unde se colectează, s-s-ar produce tot agentul termic necesar orașului de pe Bega. În plus, s-ar reduce semnificativ cantitatea de deşeuri menajere depozitate în  groapa de gunoi, unde compania de salubritate depozitează actualmente gunoiul nereciclabil”, arată Wächter. Oamenii care locuiesc în zona unde s-a amenajat deponia județului Timiș, la Ghizela, se plâng, de când a fost dată aceasta în exploatare, de mirosul pestilențial și de toată suita de dăunători care i-au cotropit.

Procedeul s-ar putea multiplica în toate marile orașe. ”Avantajul, pe lângă producerea de apă caldă și energie electrică, ar fi reducerea semnificativă a cantităţilor de deşeuri depozitate la groapa de gunoi”, arată inginerul. Un incinerator costă aproximativ 70 de milioane de euro, iar UE finanțează în proporție de 80% realizarea lui, prin diverse programe.

 

 

 

Citește și: