În lumea tot mai complicată în care trăim, ne-am obișnuit să vedem doar semnalele stridente, să auzim doar vocile puternice. Balastul informativ care încețoșează realitatea cere multă atenție și răbdare pentru a identifica și mesaje importante, dar care nu îți atacă violent simțurile, dar care ajung la cei care trebuie să le audă, să le interpreteze și să acționeze în consecință.

În rândurile care urmează o să încerc să deslușesc un astfel de mesaj.

În actualul context o atenție deosebită merită relațiile dintre SUA și China, gigantul din Orient fiind singura mare putere de nivel mondial care își păstrează nealterate forțele după aproape opt săptămâni de conflict armat. Toți ceilalți au băgat adânc mâinile în buzunare.

Cu ochii pe dezastrele din Ucraina sau pe numărul țărilor care vor diminua sau nu importurile rusești, rubricile de politică externă ”scapă” și informații cu mai mic potențial de ”click bait”, dar care au poate pondere mai mare în schimbarea viitorului.

După un președinte agresiv la adresa Chinei, Donald Trump, America acum discută mai mult cu Beijingul. Chiar dacă forma în care aceste informații sunt prezentate în presa din țările NATO sugerează că americanii și europenii pun presiune pe China pentru a crește gradul de izolare al lui Vladimir Putin, reacțiile Chinei demonstrează că, de fapt, această țară are propriile targeturi în diplomație și că ele pot fi doar ajustate prin negocieri în care și interlocutorii își regândesc planurile.

În această situație neclară, în care China nu se raliază la sancțiuni, dar nici nu licitează pentru petrolul rusesc, în care nu condamnă agresiunea asupra Ucrainei, dar deplânge masacrul de la Bucea, CIA a găsit de cuviință să dedice pe pagina sa oficială un documentar unui eveniment de acum 50 de ani!

Trebuie spus aici că Agenția Centrală de Informații nu publică documentare (seturi de documente despre diferite evenimente) în fiecare zi. Dimpotrivă, de la cel mai amplu, dedicat, în 2019, căderii comunismului, au mai apărut doar două astfel de documentare.

Acum 50 de ani, între 21 și 28 februarie 1972, președintele american Richard Nixon a vizitat China și s-a întâlnit cu Mao Zedong. ”Artizanii” discuțiilor au fost consilierul Henry Kissinger și premierul Ciu Enlai.

Nixon a numit vizita sa ”săptămâna care a provocat lumea”, pentru că relațiile dintre cele două țări erau înghețate de peste două decenii. Răcirea dintre ele a crescut influența URSS pe plan extern și costase SUA două războaie terminate în ”coadă de pește”, Coreea și Vietnam. Venise timpul ca SUA să renunțe la orgolii, pentru a se asigura măcar de neutralitatea Chinei în conflictul SUA-URSS.

Setul de documente conține materiale pregătitoare întâlnirilor, portrete amănunțite ale lui Zedong și Enlai, radiografii ale economiei chineze, analiza propunerilor de afaceri ce urmau a fi discutate și ce putea oferi America.

Se pune întrebarea dacă publicarea documentarului este întâmplătoare sau e un semn dat de cea mai influentă agenție americană privind felul în care trebuie abordată China, într-o perioadă în care Rusia, moștenitoarea URSS, este din nou în corzi?

Și un copil poate găsi răspunsul corect la această întrebare.