Imaginile filmate de Olimpiu Galani au fost postate pe Facebook, sâmbătă dimineață. Un bărbat încearcă să îndepărteze reptila, care se apără încolăcindu-se și se îndreaptă spre apa mării. Unul dintre părinții copiilor sugerează că pentru recuperarea sau alungarea șarpelui ar trebui chemați salvamarii.

Directorul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii Constanța, Adrian Bîlbă, a declarat, pentru EVZ, că este vorba de un șarpe de apă, din specia Natrix Tesselata, neveninos. „Este o specie care trăiește foarte mult prin Dobrogea, se simte foarte bine în zonele noastre lacustre. Mănâncă broaște, mormoloci, chiar și broaște mai mari, dar mai ales peștișori”, precizează Adrian Bîlbă.

„Șerpii de apă ajung în mare din lacul Tăbăcie, care este plin de ei. Ajung după peștișori. Nu îi deranjează marea, care este destul de dulce și nu sunt ei atât de sensibili la salinitatea mării. Bineînțeles că îi deranjează valurile, agitația mării, nu e mediul lor natural. Cei care ajung în mare sunt dezorientați, se pierd și, dacă ajung în larg sau îi trage curentul, se epuizează, nu mai rezistă”, a explicat Adrian Bîlbă.

Literatura de specialitate arată că Natrix Tesselata este o specie cu activitate diurnă ce preferă habitatele acvatice. Poate fi întâlnit în apă sau în imediata vecinătate a ei, rareori la distanțe considerabile față de aceasta. Se hrănește cu pești mici, broaște, tritoni și mormoloci, pe care îi vânează în apă. Atunci când este văzut, prima reacție a lui este fuga, se ascunde în găuri, crăpături, sau dacă este în apropierea apei, se refugiază în apă, potrivit herpetolife.ro.

Dacă nu se poate ascunde capătă o atitudine agresivă ce intimidează necunoscătorii, se strânge colac, sâsâie puternic și lovește agresorul cu capul, dar fără a mușca. Dacă este luat în mână împrăștie din conținutul glandelor sale anale urât mirositoare, iar dacă este stresat mai mult timp capătă o atitudine de mort, cu corpul încolăcit și întors pe spate. Printre dușmanii săi naturali se numără păsările acvatice, păsările răpitoare, aricii etc. Perioada de hibernare durează din luna octombrie până în aprilie.

Reproducerea se desfășoară în iunie-iulie. Femelele îngroapă ponta în sol, la mică adâncime, și cuprinde între 5 și 25 de ouă lungi, albe și lipite între ele. Incubația durează aproximativ 10 săptămâni, iar juvenilii au între 16-19 cm la eclozare.

În România, specia este protejată prin Legea 13/1993 și prin Ordonanța de Urgență a. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, fiind considerată o specie de interes comunitar ce necesită o protecție strictă. La nivel mondial specia are un statut de preocupare minimă, iar în Cartea Roșie a Vertebratelor din România specia este notată ca fiind aproape amenințată.