Se dă totul peste cap. Un nou studiu arată care este temperatura de declanşare a virusului

Se dă totul peste cap. Un nou studiu arată care este temperatura de declanşare a virusului

Se înmulţesc studiile şi observaţiile asupra relaţiei climă-pandemie, care pare a fi foarte puternică: cu o climă rece şi uscată, condiţiile sunt cele mai rele. Peste 18 grade şi o climă umedă, virusul ucigaş ar încetini goana sa spre moarte. Astfel, vara poate fi aliata noastră.

Sunt din ce în ce mai importante şi convingătoare legăturile dintre condiţiile climatice şi răspândirea Coronavirusului. Unele studii converg către ipoteza că Covid-19 se răspândeşte mai mult cu o climă rece şi uscată faţă de o climă caldă şi umedă. Acelaşi fenomen fusese remarcat pentru virusul Sars.

3-13 grade şi climă uscată, condiţia cea mai rea

După cum relatează Corriere delle Sera, analiza cea mai recentă efectuată de MIT (Massachusetts Institute of Technology) din Boston pe datele culese de Johns Hopkins University din Baltimore, evidenţiază cum numărul maxim de cazuri de Coronavirus s-a verificat în toate acele zone cu temperaturi cuprinse între 3 şi 13 grade Celsius. Dimpotrivă, statele cu temperaturi de peste 18 grade, au avut mai puţin de 5% din cazurile totale. Exemplul este evident în SUA, unde statele din Sud (Texas, Florida şi Arizona) au înregistrat până acum o rată de creştere mai lentă faţă de statele din Nord ca Washington, New York şi Colorado.

Mai puţină răspândire în zonele cu climă caldă şi umedă

Datele oferite de alte două cercetări par a fi evidente: în prima, 95% din cazurile pozitive la nivel global, s-a verificat cu temperaturi cuprinse între -2 şi 10 grade în condiţii de vreme uscată. A doua, publicată de o echipă condusă de cerectători de la Universitatea din Beihang, în China, a examinat situaţia în oraşele chinezeşti descoperind că, în primele zile ale epidemiei, în ianuarie, înaintea oricărei intervenţii a guvernului, oraşele calde şi umede aveau o rată de răspândire mai lentă decât acelea reci şi uscate.

Ne puteți urmări și pe Google News

Alţi cercetători au subliniat că, între 11 şi 19 martie s-a observat o creştere de circa 10.000 de cazuri în regiunile cu temperaturi mai mici de 18 grade: legătura dintre numărul de cazuri, care a determinat şi condiţiile de temperatură şi umiditate, este puternică dar nu se poate şti care factor ambiental ar putea fi mai important. Ar putea fi unul dintre ele două sau chiar amândouă.

Rezulate neştiinţifice

E nevoie, oricum, să fim grijulii şi să nu luăm aceste date ca fiind decisive fiindcă nu există deocamdată niciun răspuns ştiinţific obiectiv. Corelaţia dintre răspândire şi condiţiile climatice ar putea fi legată de alte raţiuni, precum hotărârile de guvern, liniile de contagiere sau lipsa de teste pentru a supune populaţia la ele.

Marc Lipstich, director al Center for Communicable Disease Dynamic de pe lângă Harvard School of Public Health, sentenţionează calm. „Chiar dacă putem aştepta liniştiţi scăderea contagierilor cu Covid-19 în condiţii climatice mai calde şi umede, nu e normal să aşteptăm ca acest număr să scadă de unul singur, să încetinească transmiterea suficient de mult pentru a crea scăderea curbei”.

Vara, aliata noastră?

Pentru Europa nu se schimbă cine ştie ce lucruri fiindcă unicele măsuri de contrastare a pandemiei, care par să funcţioneze, sunt acelea ale izolării şi distanţării sociale, pe lângă închiderea aproape totală a activităţilor productive. Dacă însă clima va avea cu adevărat un rol important, în toată această tristă poveste, s-ar putea spera că odată cu sosirea verii, natura să fie în favoarea noastră.