Locul în care trăim poate influenţa apariţia sclerozei multiple - acea afecţiune progresivă care afectează sistemul nervos central şi care, din păcate, nu are leac, spune neurologul Vlad Tiu.
De exemplu, locuitorii din Danemarca ori Norvegia au un risc mai mare de a dezvolta scleroză multiplă, pe când cei din Orientul Mijlociu ori unele ţări din Africa sunt la polul opus. Ce se întâmplă? Specialiştii spun că nivelul de vitamina D din sânge influențează riscul apariţiei sclerozei multiple.
Boala este depistată de obicei la adulţii tineri, cu vârste între 20 şi 40 de ani, iar studiile au arătat un risc mai mare pentru cei cu niveluri scăzute de expunere la soare sau de vitamina D în sânge. Mai mult, cercetările indică faptul că femeile care iau supliment de vitamina D au un risc scăzut de a dezvolta această afecţiune. Însă doctorii avertizează că excesul nu este bun.
Cum trebuie să luăm vitamina D şi cum influențează zona în care locuim
Dr. Vlad Tiu, medic neurolog, Spitalul Elias: „Recomandarile moderne spun că probabil ne-ar face bine să luăm undeva la 500-1000 de unităţi pe zi. Cu o pauză poate în lunile de vară. Se întâmplă un lucru foarte interesant: dacă iei o persoană înainte de pubertate dintr-o zonă cu risc scăzut de scleroză multiplă şi se mută într-o zonă cu risc crescut, va prelua riscul acelei zone. Dacă se mută după maturizare, după pubertate va rămâne cu riscul zonei în care s-a născut. Şi reversul este acelaşi. Deci factorii de mediu contează pare că cel mai important este cel legat de vitamina D”, a explicat medicul la emisiunea Doctor de bine.
În numărul din ianuarie al revistei JAMA Neurology o echipă de cercetători de la Harvard School of Public Health a publicat un articol despre rolul vitaminei D în SM. În urma rezultatelor obținute s-a descoperit că pentru pacienții diagnosticați relativ recent, nivelul scăzut de vitamina D poate reprezenta un predictor puternic al severității bolii și grăbește progresia acesteia.
Cercetările anterioare s-au concentrat asupra persoanele care aveau un istoric îndelungat de boală, în cazul cărora nivelul scăzut de vitamina D era un efect al bolii, și nu cauză a acesteia. Cercetătorii de la Harvard au studiat datele de la 465 de pacienți din 18 țări europene, Israel și Canada. Nivelul vitaminei D a fost măsurat la debutul simptomelor și, regulat pe o perioadă de 24 de luni, și a fost corelat cu simptomele manifestate și progresia bolii pe o perioadă de 5 ani.
Vitamina D trebuie să devină parte a tratamentului standard pentru noii diagnosticați cu SM (scleroză multiplă)
Cercetătorii au descoperit că pacienții care aveau un nivel adecvat de vitamina D au avut o rată de apariție a leziunilor noi cu 57 % mai mică, același procent în cazul recăderilor, și o scădere cu 25% a creșterii volumului leziunilor decât cei cu un nivel scăzut de vitamina D.
Cercetătorii au înaintat ideea că Vitamina D are un efect protectiv puternic și subliniază importanța corectării insuficienței de vitamina D care ar trebui să devină parte a tratamentului standard pentru noii diagnosticați cu SM.
Un alt studiu al rolului vitaminei D în SM a investigat și relația cu deficitele cognitive care apar în SM. Astfel s-a descoperit că persoanele care aveau performanțe scăzute la sarcini cognitive (gândire critică, gândire abstractă, abilitatea de a planifica și organiza) erau suspectați de a avea un deficit de vitamina D. De asemena pot fi afectate fluența verbală și memoria vizuală și spațială.
Nu există un consens în rândul cercetărilor și al medicilor în ceea ce privește rolul exact al vitaminei D în SM. Ar fi nevoie de studii clinice randomizate (aleatorii) pentru a se știi cu adevărat care este rolul acestei vitamine în evoluția și progresia bolii. De aceea tratamentele cu suplimente de vitamina D trebuie să se facă în acord cu recomandările unui medic specialist.
Recomandările noastre
