Un grup de cercetători au decis să deschidă un mormânt sigilat foarte bine și vechi de peste 2.000 de ani. Oamenii de știință au rămas surprinși de ceea ce au putut să găsească în interior.
Arheologii au examinat situl vechi de 2.000 de ani și au observat o serie de lucruri neobișnuite la acel mormânt, care datează din perioada 100-150 d. Hr. Cercetătorii au găsit acest sit arheologic, în care erau rămășițe umane, în sud-estul Turciai. Rămășițele aparțineau unui bărbat care a fost incinerat chiar în locul în care a fost înmormântat. Specialiștii spun că acest lucru era o practică neobișnuită în epoca romană.
Cercetătorii de la Sagalassos Archaeological Research Project au transmis că acel mormânt era plin cu cuie atunci când au încercat să îl deschidă. Acest lucru arată că oamenii din acea vreme se temeau că decedatul ar putea să îi bântuie. În plus, au fost găsite și 24 de cărămizi așezate cu mare atenție pe un rug care încă ardea. Acest lucru i-a făcut pe cercetători să fie din ce în ce mai curioși.
Ei au mai găsit și obiecte funerare specifice, printre care se numără fragmente dintr-un coș împletit, resturi de mâncare, o monedă și vase din ceramică și sticlă. Toate aceste lucruri înseamnă că bărbatul decedat era „iubit la vremea respectivă”. Johan Claeys, arheolog la Universitatea Catolică Leuven din Belgia, consideră că înmormântarea a fost organizată de rudele apropiate ale bărbatului.
De ce este atât de ciudată această incinerare
Arheologii au explicat că incinerarea este destul de ciudată pentru că a fost făcută exact în același loc în care a fost înmormântat. Cercetătorii și-au dat seama de acest lucru datorită poziționării oaselor rămase. Incinerarea se făcea pe un rug funerar înainte ca rămășițele să fie colectate. Oasele erau așezate într-un recipient și erau îngropate într-un mormânat sau într-un mausoleu.
Claeys a mai adăugat că faptul că mormântul a fost închis cu atât de multe cuie indică faptul că rudele bărbatului au vrut să se protejeze de el. „Înmormântarea a fost închisă nu cu unul, nu cu două, ci cu trei moduri diferite care pot fi înțelese ca încercări de a-i proteja pe cei vii de cei morți, sau invers”. În plus, o combinația dintre cuie îndoite, acoperire din gresie și ipsos nu a mai fost găsită până acum.
„Rămășițele umane incinerate nu au fost recuperate, ci îngropate în sit, înconjurate de o împrăștiere de 41 de cuie îndoite intenționat și sigilate cu grijă sub o plută de gresie și un strat de var. Pentru fiecare dintre aceste practici, paralele textuale și arheologice pot fi găsite în alte părți ale lumii mediteraneene antice, sugerând în mod colectiv că la mijloc erau credințe magice”, au transmis cercetătorii, potrivit LadBible.