Un „Bektașiu” pe Ada Kaleh. Pe dispăruta insulă de pe Dunăre, până la mijlocul secolului al XIX-lea, a trăit un om misterios. Făcea parte din ordinul Bektașiilor. Vorbim de un ordin călugăresc din Imperiul Otoman care iată pare că va juca un rol mondial din Albania!

Ada Kaleh - locul viețuirii lui Miskin Baba, legendarul prinț din Uzbekistan

Ada Kaleh, tărâmul de la capătul apelor, cum era cunoscut în Orient a fost destinația unui misterios prinț. Nu i se cunoaște numele real. Legendele spun că a primit porunca în vis să plece din țara natală și să trăiască asemeni unui ascet aproape. Și-a luat numele de „Miskin”, termen turcesc pentru „cel nepreocupat de persoana sa”. Ulterior, din turcă, la noi a pătruns noțiunea de lucru la limita curățeniei, „meschin”.

Miskin Baba (baba este un substantiv pentru tată, bătrân) ar fi fost influențat de Ordinul Bektașiilor, un ordin al dervișilor, călugări musulmani. Bektașiii beau alcool, alăturau surele Coranului unor practici ancestrale, uneori mistice. Ei au fost foarte populari în rândul ienicerilor (Oastea cea Nouă), „copiii de suflet ai lui Allah”.

Albania fusese pentru Bektașii un loc de refugiu. Cum Albania cuprindea catolici, ortodocși și musulmani, bektașiii au găsit aici refugiu, Ba chiar au început să sprijine independența Albaniei, materializată în 1913. Este de înțeles de ce premierul albanez Edi Rama, catolic prin confesiune, dorește să le creeze azi un stat în inima Tiranei, pe „tiparul Vaticanului”

Ada Kaleh a aparținut otomanilor, austriecilor, rămânând până la urmă la otomani până la 1920, când a revenit României prin voința locuitorilor săi. Avea fortificații de tip Vauban, legendara fortăreață stelată inspirată de generalul francez al lui Ludovic XIV. Catedrala franciscană a devenit moschee. Era așa de mare, că sultanul Abdul Hamid II a oferit un covor care acolo nu acoperea podeaua sălii mari de rugăciune. La Constanța, covorul stă rulat fiindcă nu are loc în Moscheea edificată la 1910-1913.

Ada Kaleh - Miskin Baba face minuni

Pe Ada Kaleh, Miskin Baba era considerat sfânt în timpul vieții. Aduna plante de leac. Se zice că avea puterea să umple butoaiele cu vin de pe insulă de care cârciumarii susțineau că sunt goale.  Sunt mărturii că putea scoate din noroi singur, trăgând de lanțuri un tun. Tunul nu putuse fi urnit de 15 soldați. Binecuvânta femeile să aibă copii, ar fi vindecat miraculos epilepsia și alte boli. Asta s-a petreut și după moartea sa. A survenit pe la 1858-1859 (anul Hegirei 1275).

Miskin Baba a fost înmormântat într-un mormânt simplu. Prin anii 30 ai secolului XX, în vis, s-ar fi arătat unor localnici de pe Ada Kaleh și ar fi cerut să i se facă un mic mausoleu. Acesta apare în Encyclopedie de l Islame a Academiei Franceze și se numește Zyiareth Gah. Sfântul promisese o minune. Adică stăpânitorul va aduce binecuvântare localnicilor. La 4 mai 1931, Carol al II-lea, regele României a dat Insulei azi dispărute în apele Lacului de Acumulare Porțile de Fier, statut de Porto Franco.

Miskin Baba a salvat insula de bombele americane căzute în aprilie 1944. La mormântul lui, lumânări aprinse (la musulmani nu se aprind lumânări, dar creștinii și musulmanii o făceau aici), se făceau rugăciuni pentru fertilitatea femeii, vindecarea copiilor de epilepsie. Erau lăsați peste noapte la mormânt. Mormântul i-a fost mutat la finalul anilor 60 pe Ostrovul Șimian cu o parte din fortificație. Ziyaret Gah-ul nu a mai fost reclădit.

Miskin Baba -Bektașiu

Epitaful lui Miskin Baba are următorul conținut:

” Plăcut și bine este ca ceasul venirii morții să mă găsească  cu un pahar de vin curat în față/Să zac în mormânt cu capul amețit de băutură până la județul de apoi/Iar în bătălia zilei când învie toți morții să fiu beat/ Și desprins de orice gând la socotelile supreme și de orice teamă de pedeapsă(...) Fie vesel sufletul lui Miskin Baba din Buhara care a murit în anul Hegirei 1275”.

Este cea mai cunoscută dovadă a faptului că Miskin Baba fusese membru al Ordinului Bektașiilor.

Sursa foto: Arhivă