Uluitor! Ce au descoperit astronomii români după ce au stat 59 de nopţi cu ochii pe cer

Uluitor! Ce au descoperit astronomii români după ce au stat 59 de nopţi cu ochii pe cer

O stea variabilă din constelaţia Cefeu a fost descoperită la Observatorul Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi.

Aceasta este cea de-a cincisprezecea stea variabilă descoperită de astronomii gălăţeni, drept pentru care a primit denumirea de Galaţi V15, se arată într-un comunicat transmis de instituţia de cultură.

Specialiştii în astronomie au observat variabilitatea în luminozitate a unei stele slab strălucitoare, în noaptea de 27 spre 28 aprilie, în timpul activităţilor de surpraveghere fotometrică realizate în nebuloasa IC 1396, se arată în comunicatul de presă.

„În perioada iulie 2012 - aprilie 2020 a fost realizat un survey fotometric la Observatorul astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturiii. Aceste obsevaţii astronomice au fost realizate cu ajutorul a două telescoape Ritchey-Chrétien f/8 cu diametrul oglinzii principale de 400 mm şi Newton f/4 având oglinda de 200 mm. În urma acestor observaţii şi analizei datelor obţinute, au fost descoperite 15 stele variabile, se arată în comunicatul de presă.

În comunicat se mai arată că este vorba de o stea necunoscută de tipul EW (W Ursae Majoris), iar datele obținute au fost raportate către Asociaţia Americană a Observatorilor de Stele Variabile, urmând să fie incluse în baza de date internaţională a stelelor variabile.

Echipa care a realizat descoperirea a fost formată din Ovidiu Tercu, coordonatorul Observatorului astronomic Galaţi, Gabriel Neagu şi Dominic Zlat, membri ai Astroclubului „Călin Popovici” din Galaţi, Gabriel Murawski de la Staţia de observare a tranzitului exoplanetelor din Suwałkach - Polonia şi Sam Deen de la Northern Arizona University, ultimii doi făcând parte şi din echipa World Wide Variable Star Hunters.

Pentru căutarea şi descoperirea acestor stele variabile s-au realizat 59 de nopţi de observaţii, iar suprafaţa cerului care a fost fotografiată cu ajutorul celor două telescoape a fost de 148 grade pătrate, se mai arată în comunicat.

„Pentru a întelege acest lucru, trebuie să ne imaginăm că diametrul unghiular al Lunii în faza de Lună plină este 0,5 grade. În urma unui calcul elementar, rezultă că suprafaţa de cer fotografiată în timpul survey-ului fotometric, la Observatorul Astronomic din Galaţi, este echivalentă cu acoperirea cerului de 592 de Luni pline”, se mai menţionează în comunicat.

O nouă teorie bulversează lumea ştiinţei! Universul este, de fapt, plat. Cum s-a ajuns la această concluzie

De la Big Bang până în prezent: Cum cresc găurile negre?

 

Ne puteți urmări și pe Google News