Unul dintre ultimele procese menite să elucideze crimele nazismului s-a încheiat astăzi la Munchen, acolo unde John Demjanjuk, fost gardian în lagărul de exterminare de la Sobibor acuzat de implicare în asasinarea a aproape 28.000 de evrei, a fost condamnat la cinci ani de închisoare.
John Demjanjuk stă în scaunul cu rotile, în colţul sălii de judecată 266 a Curţii Regionale din Munchen. Bărbatul de 91 de ani poartă ochelari negri, iar capul îi este sprijinit de o pernă. Pare absent, ca şi cum nu ar înţelege ce se întâmplă în jurul său. Timpul curge însă la fel de indiferent: în câteva ore, numărul doi pe lista Centrului Simon Wiesenthal a celor mai căutaţi criminali nazişti îşi va primi verdictul.
Aşa descrie reporterul BBC scena suprarealistă de la finalul unuia dintre ultimele procese în care gardienii nazismului sunt aduşi în faţa justiţiei pentru implicarea în acţiunea de exterminare a evreilor derulată de Germania nazistă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
- John Demjanjuk a fost expulzat în mai 2009 din Statele Unite ale Americii – unde se stabilise în 1952 – după o lungă luptă judiciară. Starea sa precară de sănătate şi cele şase decenii scurse de la momentul genocidului nazist au fost argumentele invocate de apărare, în condiţiile în care fostul gardian de la Sobibor a susţinut permanent ca el însuşi e o victimă a celui de-al Treilea Reich.
- Demjanjuk a pierdut cetăţenia americană în 2002, fiind suspectat că şi-a ascuns trecutul nazist. De altfel, călăul de la Sobibor are deja la activ opt ani de închisoare în Israel, acolo unde un tribunal l-a găsit în anii ’80 vinovat de implicarea în Holocaust. Condamnat iniţial la moarte, Demjanjuk a fost în cele din urmă achitat, justiţia israeliană considerând că probele nu susţin acuzaţiile aduse (Demjanjuk fusese identificat greșit ca ”Ivan cel Groaznic”, un gardian de la Sobibor rămas în memoria supravieţuitorilor pentru sadismul său).
În cei doi ani care s-au scurs de la momentul extrădării sale din SUA, John Demjanjuk a devenit simbolul efortului Germaniei de a-şi regla conturile cu propriul trecut nazist. Astăzi, ultimul mare proces menit să elucideze funcţionarea teribilei maşinării hitleriste de ucis pe criterii de rasă şi-a primit verdictul: cinci ani de închisoare pentru călăul de la Sobibor. Demjanjuk a fost acuzat că ar fi participat în 1943 la masacrarea a aproape 28.000 de evrei, iar o sentinţă defavorabilă i-ar fi putut aduce chiar detenţia pe viaţă.
Ne puteți urmări și pe Google News
Mai contează însă, după atâtea decenii, să aduci în faţa justiţiei un bătrân de 91 de ani, pentru vina de a fi fost implicat în acţiuni de exterminare în cadrul cărora juca doar rolul pionului? Întrebarea aceasta a divizat publicul european, cu atât mai mult cu cât procesul lui John Demjanjuk a reamintit continentului un subiect adesea evitat – cel despre „aliaţii” non-germani ai celui de-al Treilea Reich în efortul acestuia de implentare a “soluţiei finale”.
- Cazul Demjanjuk a adus Germaniei o premieră judiciară: pentru prima oară, un străin a fost judecat pentru crime comise în timpul nazismului. În plus, verdictul de astăzi ar putea impune un nou standard legal în domeniul condamnării genocidelor: practic, sentința în cazul Demjanjuk nu s-a bazat pe o crimă specifică atribuită acestuia, ci pe deducția că a fost complice la asasinatele comise la Sobibor, în calitate de gardian.
<iframe width="560" height="349" src="http://www.youtube.com/embed/2vTuy63LeWI" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> Imediat după extrădarea din SUA a lui Demjanjuk, săptămânalul german „Der Spiegel” a scris un amplu material despre ajutoarele lui Hitler, miile şi miile de ucrainieni, lituanieni, români, maghiari, polonezi, olandezi, francezi, norvegieni sau italieni care au participat direct la crimele Holocaustului.
200.000 de non-germani au pregătit, executat sau participat la crime, scria atunci Der Spiegel, provocând o reacţie virulentă din partea ţărilor anexate ideologiei naziste.
- Ar fi putut un gardian dintr-un lagăr nazist de exterminare să refuze participarea la Holocaust? Mark Kramer, unul dintre cei mai importanți cercetători ai crimelor totalitare, a oferit un răspuns într-un interviu acordat EVZ: „Christopher Browning a lansat, la începutul anilor ’90, o carte extrem de influentă în domeniul investigaţiilor legate de crimele naziste. Browning a analizat cazul unui detaşament armat din Polonia şi s-a întrebat ce s-ar fi întâmplat dacă cei însărcinaţi să ucidă evrei ar fi refuzat ordinul. Şi a aflat că nu li se întâmpla practic nimic. Existau modalităţi prin care puteau fi forţaţi, dar dacă ei refuzau vehement sau găseau diferite pretexte, atunci nu păţeau nimic. Ar fi primit o mică pedeapsa probabil, dar în niciun caz nu s-ar fi atentat la integritatea lor fizică. În general, exista un potenţial ca aceste ordine să fie refuzate. Dar aproape niciun membru al unităţii respective n-a făcut asta. Toţi îşi îndeplineau sarcinile”
UPDATE: După anunțarea verdictului, John Demjanjuk a fost eliberat, în așteptarea unui posibil apel la decizia judecătorilor. De altfel, avocații fostului gardian de la Sobibor au declarat că intenționează să atace sentința Curții Regionale din Munchen. Magistrații germani implicați în procedurile legale derulate în cazul Demjanjuk au indicat că au permis eliberarea inculpatului pe durata apelului deoarece nu există suspiciuni că ar putea fugi din țară (starea precară de sănătate nu îi permite și, în plus, fostul gardian e apatrid).
Recomandările noastre
