Coregraful care a revolutionat arta dansului in secolul XX, Maurice Bejart, s-a stins din viata ieri, la varsta de 80 de ani.

Spitalizat pentru a doua oara in decursul aceleiasi luni la Lausanne, din cauza unor probleme cardiace si renale, coregraful si-a coordonat trupa de balerini pana in ultima clipa: pe 20 decembrie, ar fi trebuit sa asiste la ultimul sau spectacol, „Turul lumii in 80 de minute”.

Dupa spusele scriitorului François Weyergans, prieten apropiat al maestrului, acesta a incetat la miezul noptii, pe patul de spital. „Spre final, isi tot facea planuri pe care stia ca nu le va duce la capat. Ultimul sau vis era un balet in care sa se intalneasca Marlene Dietrich si Cehov”, a povestit scriitorul, pentru „Nouvel Observateur”.

Presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, i-a adus un omagiu, numindu-l „unul dintre cei mai mari coregrafi din istoria dansului”. „Il voi regreta nu numai pe omul si dansatorul Bejart, ci si pe coregraful Bejart. Numai moartea ii putea stinge elanul”, a declarat Sarkozy.

Coregraful secolului XXIn 50 de ani de cariera, Maurice Béjart a creat 250 de coregrafii remarcabile, ce imbina tehnicitatea dansului occidental cu sensualitatea celui asiatic, muzica orientala cu cea clasica si cu pop-rock-ul.

Nascut pe 1 ianuarie 1927, la Marsilia, fiul filosofului Gaston Berger a debutat in coregrafie la Paris, cu Ballet de l'Etoile, care i-a adus si cel dintai succes in „Simfonie pentru un om singur”. In 1959, coregrafia din „Sacre du printemps” uimea lumea culturala franceza, iar un an mai tarziu, Bejart isi forma propria trupa, Ballet du XX-e Siecle, la Bruxelles.

In urma unor conflicte cu directorul Operei din Bruxelles, in 1987 s-a mutat definitiv la Lausanne, unde a infiintat Compania Béjart Ballet. Aici a pus si bazele unei scoli de balet, Rudra, unde exerseaza pasii de dans tineri din toate colturile lumii, selectati chiar de Béjart sau de maestri de balet precum Azari Plissetski.

Una dintre elevele stagiare in trupa este si romanca Oana Cojocaru, in varsta de 18 ani. In fiecare an, dansatorii pornesc in turnee prelungite si parcurg peste 80.000 de kilometri.

Dedicatii pentru Freddie Mercury si Versace

Bejart si-a montat spectacolele in arene, sali de sport si stadioane, spatii neconventionale pentru o arta care se voia elitista. Pe langa celebrul “Le Sacre du printemps” pe muzica lui Igor Stravinski, au facut cariera pe scenele lumii spectacolele “Bolero”, „Brel si Barbara” (in memoria lui Jacques Brel), „Pasarea de foc”, „Mandarinul fermecat”, „Bhakti” sau recentul „Presbiteriu…!”, prezentat in Romania acum sapte ani in „Ballet for Life”.

Spectacolul despre care Bejart marturisea ca „nu vorbeste despre SIDA, ci despre cei care mor tineri”, e dedicat lui Freddie Mercury si celebrului balerin Jorge Donn, partenerul de viata al coregrafului, care s-a stins din cauza acestei boli in 1992. Muzica aleasa: Queen si Mozart. Bejart le-a inchinat coregrafii si lui Frederico Fellini („Ciao, Federico!”, 2003) si Gianni Versace („Grazie Gianni, con Amore”, 2007), prietenii sai din tinerete.

Gil Roman, succesorul

In ultimul film despre viata sa, „Bejart? Ati spus Bejart?”, regizorul Serge Korber surprinde detalii din viata artistului, deopotriva dramaturg, regizor de film (Bhakti", "Paradoxe sur le comédien") si autor de volume de memorii. Pasionat de cultura si religia asiatica, Bejart s-a convertit la islamism in 1984.

Zece ani mai tarziu, Papa Ioan Paul al II-lea ii oferea premiul „Together for Peace”. In septembrie, trupa sa a dansat la Bucuresti intr-un spectacol exclusivist, un „best of” din creatia maestrului, „L’Amour – la Danse”, sub coordonarea balerinului Gil Roman, director adjunct al companiei si cel care va mosteni intreaga sa creatie. „Nu vad cine altcineva ar putea sa-mi continue si sa-mi mosteneasca opera… Nimeni altul decat el. Acest balet ii apartine”, marturisea recent Béjart.