Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) face noi precizări despre ultimii ani sub conducerea comuniștilor. Conform datelor culese din arhive, în intervalul 1980-1989, aceștia au recrutat cei mai mulţi informatori din istoria României comuniste.

Record de recrutări în ultimii ani ai comunismului. Câți informatori erau în țara noastră

CNSAS continuă șirul dezvăluirilor privind activitatea fostei poliții politice din România. Datele arată că in intervalul 1970-1979, comuniștii au recrutat 121.000 de persoane obligate să colaboreze cu Securitatea.

Situaţia statistică arată complet diferit în următorul deceniu analizat de CNSAS. Potrivit datelor culese din arhive, procedura de supraveghere românilor a fost intensificată.

Concret, între anii 1980 și 1989, poliția politică a recrutat cei mai mulți informatori din istoria României comuniste. Statisticile arată că 200.000 de cetățeni au colaborat cu Securitatea în intervalul respectiv.

„Oamenii o duceau foarte greu în „epoca de aur”, dar asta nu însemna că PCR încerca să facă ceva concret pentru a remedia lipsa hranei, a energiei electrice, a căldurii sau degringolada economiei. Răspunsul regimului comunist de la București la creșterea tensiunilor sociale a fost intensificarea represiunii. Securitatea a primit sarcina de a se concentra pe luarea unor măsuri dure de urmărire a nemulţumiţilor, care deveneau tot mai vocali şi al căror număr creştea pe măsură ce condiţiile de trai se deteriorau progresiv.

Astfel, în perioada 1980-1989 au fost recrutaţi cei mai mulţi informatori din toată istoria României comuniste, peste 200.000 de persoane”, arată CNAS.

Regimurile politice se prăbușeau în jurul țării, însă poliția politică nu renunța la recrutări

Conform analizei publicate de CNAS, în 1989, comuniștii au recrutat peste 25.000 de cetățeni, în contexul în care regimurile comuniste cădeau rând de rând în jurul țării.

„Doar în anul 1989 au fost efectuate peste 25.000 de recrutări, în contextul în care regimurile comuniste se prăbușeau unul după altul în jurul României. Estimarea a fost făcută luând în calcul şi dosarele distruse sau sustrase în decembrie 1989.

Rezultă că o treime din numărul total al colaboratorilor Securităţii din întreaga perioadă comunistă a fost recrutată în ultimii ani ai regimului, 1980-1989. Desigur, aceştia se adăugau celor care fuseseră deja recrutaţi în perioadele anterioare. Astfel, dacă la cei 120.000 recrutaţi în decada 1970-1979 îi adăugăm pe cei recrutați în perioada 1980-1989, avem cel puţin 320.000 de colaboratori recrutați în ultimii 20 ani de ceauşism, adică jumătate din numărul total al colaboratorilor pe care Securitatea i-a recrutat de la înfiinţare”, arată sursa.

În plus, puțini dintre aceștia ar fi refuzat de la început, o mare parte dintre ei exprimându-și această opțiune abia după o anumită perioadă în care au furnizat informații.

„Aproximativ 100.000 au fost abandonaţi ca fiind „fără posibilităţi” (un alt fel de a spune că s-au eschivat de la colaborare. De asemenea, „fără posibilităţi” mai putea însemna că nu au fost apreciaţi corect de către ofiţerii recrutori în privinţa potenţialului colaborării sau că şi-au schimbat domiciliul, locul de muncă etc. şi nu mai pot fi folosiţi în mediul respectiv).

Cifrele prezentate sunt o dovadă în plus că teoria conform căreia perioada târzie a comunismului românesc a marcat o perioadă „de relaxare a represiunii” este falsă. Din contra, represiunea s-a accentuat, măsurile de control asupra populației au crescut în intensitate iar metodele s-au rafinat”, au încheiat reprezentanții CNSAS.