În urma zvonurilor că va crește vârsta de pensionare în România, ministrul Marius Budăi a dorit să lămurească odată pentru totdeauna această dilemă care a pus pe jar pe cei care urmează să iasă la pensie.

Ministrul Muncii, Marius Budăi, a declarat că înainte de o discuție legată de o creștere a vârstei de pensionare trebuie luate măsuri pentru ridicarea speranței de viață sănătoasă, care momentan, în România este în jurul vârstei de 59 – 60 de ani.

În acest context, ministrul dă asigurări că aşa ceva nu se va întâmpla deocamdată deoarece există o mulțime de alte probleme care trebuie rezolvate, mai spune ministrul.

Marius Budăi: Am analizat date Eurostat, speranța de viață a unui bărbat din România e de 70 de ani și 6 luni

Marius Budăi: „E exclus să creștem vârsta de pensionare. Avem alte probleme. Din acest motiv am intrat la guvernare. Speranța de viață sănătoasă e 59-60 de ani și dacă am ridica vârsta de pensionare la 70 e exclus. Am fost marți la Craiova și am avut discuții cu cei din industria ospitalității”, a spus Marius Budăi.

Şi continuă: „Păi dacă ridicăm vârstă la 70 de ani, degeaba îl mai punem pe omul ăla să contribuie undeva la 40 – 45 de ani dacă îi acordăm drepturile doar 6 luni de zile. Deci, mai întâi să ne ocupăm de ridicarea speranței de viață sănătoase, că apoi să ne gândim să le prelungim viața activă”, a declarat Marius Budăi.

Despre PNRR şi vârsta de pensionare:

Marius Budăi: La Comisia Europenă nu există aşa un bau-bau, nu, acolo sunt oameni care, dacă le explici, înţeleg. Speranţa de viaţă sănătoasă este în jur de 59-60 de ani. Păi nu putem să spunem că noi scoatem oamenii la pensie cu picioarele înainte din producţie, din birouri şi de acolo de unde lucrează”, a declarat noul ministru al Muncii.

În ceea ce privește termenului avansat în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), reforma pensiilor va fi implementată până în primul trimestru din 2023.

Printre cele mai importante măsuri care trebuie luate ar fi:

- creşterea pensiilor mici (mici şi minime) la un nivel adecvat / un nivel peste pragul sărăciei;

- păstrarea cheltuielilor publice brute totale cu pensiile publice, în procente din PIB, pe termen lung (2022-2070), inclusiv un mecanism de frânare în cazul în care limita de cheltuieli este depăşită;

- revizuirea pensiilor speciale pentru a le alinia la principiul contributiv;

- stimulente pentru amânarea pensionării; – creşterea adecvării pensiilor minime şi mai mici, în special pentru cele sub pragul sărăciei; – asigurarea viabilităţii financiare a Pilonului II al sistemului de pensii prin creşterea contribuţiilor la acest pilon de pensii;

- recalcularea pensiilor aflate în plată conform prevederilor noului cadru legislativ, prin utilizarea noii formule de calcul, în vederea corectării inechităţilor existente în sistem, până în trimestrul 4 al anului 2023 (Q4 2023). Procesul de recalculare a pensiilor din sistemul public se va finaliza prin emiterea deciziilor privind rezultatul aplicării noii formule de calcul.