Cei doi rivali în cursa pentru Casa Albă, democratul Barack Obama şi republicanul Mitt Romney, s-au înfruntat aseară în cea de-a treia şi ultima dezbatere televizată înaintea scrutinului din 6 noiembrie, o condruntare dedicată integral politicii externe pe care SUA au promovat-o în ultimii patru ani.

Dezbaterea, găzduită de Universitatea Lynn din oraşul Boca Raton, statul Florida, vine într-un moment delicat pentru tabăra democrată, după ce sondajele de opinie au arătat că Romney a redus decalajul şi l-a ajuns din urmă pe Obama, cei doi fiind practic cot la cot în cursa pentru preşedinţia americană, creditaţi fiecare cu 47 la sută din intenţiile de vot. Potrivit unui sondaj CNN realizat imediat după încheierea dezbaterii, Obama a câştigat confruntarea (48 la sută), în timp ce 40 de procente l-au văzut pe Romney ca fiind mai convingător. Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a fost, ca şi la precedenta dezbatere, mult mai activ şi incisiv decât Romney, întrerupându-l şi acuzându-l pe acesta că s-a înşelat "de fiecare dată" în politica externă, în timp ce adversarul său republican i-a reproşat vehement absenţa unui leadership în Orientul Mijlociu.

Obama l-a ironizat pe Romney în cursul ultimei dezbateri televizate dinaintea prezidenţialelor de la 6 noiembrie, reamintind că acesta a calificat Rusia ca fiind cel mai mare duşman al Statelor Unite, o relicvă Războiului Rece, în opinia sa.

"De fiecare dată când v-aţi exprimat o părere, v-aţi înşelat. Aţi spus că trebuie să mergem în Irak, deşi acolo nu erau arme de distrugere în masă. Aşi spus că trebuie să păstrăm în continuare soldaţi în Irak", a adăugat Obama, care s-a lăudat în timpul campaniei cu respectarea promisiunii sale de a rechema trupele din această ţară.

"Aţi spus că nu trebuie să adoptăm tratate de dezarmare nucleară cu Rusia, deşi 71 de senatori, democraţi şi republicani, au votat la sfârşitul lui 2010 pentru" noul "tratat START", a menţionat preşedintele american.

"Aţi spus mai întâi că nu trebuie să avem un calendar în Afganistan, pentru ca apoi să spuneţi trebuie. Poate în momentul de faţă spuneţi că poate sau depinde, ceea ce înseamnă nu doar că v-aţi înşelat, dar şi că trimiteţi mesaje confuze soldaţilor şi aliaţilor noştri", a adăugat el. <iframe width="560" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/tecohezcA78" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

La rândul său, întrebat despre lupta împotriva Al Qaida, Mitt Romney şi-a exprimat îndoiala cu privire la strategia lui Obama. "Îl felicit pentru că l-a eliminat pe Osama ben Laden şi că a lovit conducerea organizaţiei Al Qaida. Dar, ca să supravieţuieşti, nu este de ajuns să ucizi". Barack Obama a dat asigurări că "Iranul nu va deţine arme nucleare" atât timp cât va fi preşedinte. Mitt Romney, în schimb, a promis să înăsprească sancţiunile împotriva Teheranului, respingând ipoteza unui atac armat.

Negând orice acord cu Iranul pentru a demara după alegerile prezidenţiale americane negocieri bilaterale privind programul nuclear al Teheranului, Barack Obama a reamintit că obiectivul este de a împiedica Iranul să se doteze cu arme nucleare, prin intermediul "sancţiunilor zdrobitoare" care, în opinia lui, "funcţionează". Iranul a îndrăznit să continue eforturile de înzestrare cu armă nucleară pentru că a văzut semne de slăbiciune în conducerea Statelor Unite, a venit şi replica lui Romney. "Dacă Israelul va fi atacat, Statele Unite vor fi alături de Israel" a răspuns preşedintele unei întrebări directe adresate de moderator. Abandonarea aliaţilor  - Israelul şi Polonia Romney l-a ironizat pe preşedinte, subliniind că nu va arăta niciun fel de flexibilitate faţă de Vladimir Putin în problema scutului antirachetă, trimitere directă la declaraţiile făcute de Obama lui Dimitri Medvedev, pe atunci preşedinte al Rusiei, în marja unui summit la Seul, în timp ce microfonul era deschis. Republicanul l-a mai acuzat pe democrat că în mandatul său SUA şi-au abandonat aliaţi precum Israelul şi Polonia. În privinţa statului est-european, Romney a repetat afirmaţia făcută prima dată în 2009 când a criticat planul administraţiei democrate de a reloca interceptorii scutului antirachetă în România, fără a nominaliza, nici atunci, nici acum, ţara noastră.

"Cred, de asemenea, că renunţarea la programul nostru de apărare antibalistică din Polonia, în mod în care a fost realizată, este regretabilă. Aceasta e o chestiune de principii", a adăugat Romney. Polonia îşi exprimase voluntar dorinţa de a găzdui sistemul antirachetă, fiind un membru important al Alianţei Nord-Atlantice, însă preşedintele Obama a anulat proiectul iniţial susţinut de precedenta administraţie Bush. Obama i-a replicat că toate deciziile au fost făcute din considerente strategice, şi nu politice, pentru a face poporul american mai sigur în faţa ameninţărilor externe. El i-a reproşat, în schimb, republicanului, că face declaraţii contradictorii pe teme de policită externă care generează confuzie în rândul americanilor, dar şi al aliaţilor. "Aţi spus că inamicul numărul 1 din punct de vedere geostrategic este Rusia. Domnule guvernator, Războiul Rece s-a încheiat acum mai bine de 20 de ani. Se pare că în materie de politică externă vă plac politicile anilor '80" l-a ironizat şi Obama. Răspunzând la întrebarea care este cel mai mare pericol la adresa securităţii naţionale, preşdintele a declarat că riscul major îl prezintă în continuare reţelele teroriste, în timp ce Romney a arătat cu degetul spre Iran. Ironii pe tema înzestrării militare Obama l-a mai luat în derâdere pe adversarul său republican, Mitt Romney, care şi-a exprimat regretul că marina americană nu a avut niciodată atât de puţine nave după 1917, reamintindu-i că armata americană are în prezent, de asemenea, "mai puţini cai şi mai puţine baionete".

Întrebat în legătură cu problemele din sistemul de apărare, Mitt Romney a dat  ca exemplu situaţia marinei militare pentru a justifica cele 2.000 de miliarde de dolari pe care intenţionează să le acorde pe 10 ani armatei americane. "Marina noastră militară nu a fost niciodată atât de redusă numeric cu începere din 1917. Comandanţii spun că vor 313 nave pentru a-şi desfăşura misiunile. Avem numai 285", a pledat Romney, calificând situaţia ca "inacceptabilă".

"Cred că guvernatorul Romney nu a avut destul timp ca să privească modul cum funcţionează forţele noastre armate. V-aţi referit la US Navy şi numărul inferior de nave în raport cu 1917. Ei bine, d-le guvernator, avem, de asemenea, mai puţini cai şi baionete, pentru că armata noastră s-a schimbat", i-a replicat Barack Obama pe un ton ironic. "Acum avem lucrurile acelea care se cheamă portavioane pe care se aşează avioanele, avem navele acelea care merg pe sub apă, submarinele nucleare", a continuat el pe acelaşi ton.

Cei doi candidaţi au viziuni diferite în legătură cu bugetul ce trebuie alocat forţelor armate, după un deceniu de creştere a fondurilor alocate Pentagonului. Barack Obama intenţionează să-l limiteze la 2,9% din PIB pentru următorii 10 ani. În pofida încheierii conflictelor din Irak şi Afganistan, Mitt Romney vrea să menţină bugetul apărării la 4% din PIB, aminteşte AFP.

Această promisiune va duce la o majorare totală a bugetului pe 10 ani de 2.000 de miliarde de dolari, cu 35% mai mult decât bugetul prevăzut de Barack Obama. Deşi dedicate exclusv politicii externe, discuţiile au dus repetat şi spre economia americană, principala temă de campanie anul acesta, fiecare din cei doi subliniind că o Americă puternică din punct de vedere economic este o Americă mult mai influentă la nivel mondial.