Epidemia de COVID-19 a constituit un nou pretext pentru înăsprirea cenzurii pe internet și instituirea unei Poliții a Gândirii.

„Utilizatorii care dau clic pe fake news legate de COVID-19, le comentează sau le distribuie, vor primi un mesaj în cronologia lor, incitându-i să consulte surse sigure, cum ar fi site-ul Organizației Mondiale a Sănătății”, a spus Mark Zuckerberg pe un blog al Facebook.

În timp ce zvonurile proliferează, Facebook arată că a redirijat „aproape 2 miliarde de utilizatori”, adică cvasi-totalitatea membrilor săi, către informații emanate de la autorități de sănătate publică, prin intermediul „centrului său de informare COVID-19”, disponibil pe fiecare cronologie.

Rezultat: „peste 350 de milioane de utilizatori au dat clic pe mesaje pedagogice” pentru a afla mai mult, pe Facebook și Instagram, subliniază Zuckerberg.

Se dovedește astfel, în acest domeniu ca și în altele, Facebook are deplina conștiință a puterii sale și a ravagiilor pe care le poate face o utilizare răuvoitoare.

În aceste condiții, Facebook a prezentat pe 6 mai alcătuirea „Consiliului de Supraveghere” anunțat în septembrie 2019.

Acesta este compus pentru moment din 20 de persoane independente, însărcinate să vegheze la echilibrul între libertatea de expresie și securitate, printre care fosta premieră daneză Helle ThorningSchmidt, fostul redactor șef al The Guardian, Alan Rusbridger, și fostul judecător al Curții Europene a Drepturilor Omului, Andras Sajo.

Această informație a trecut aproape nebăgată în seamă, din cauza pandemiei.

Pe lista Consiliului o mai găsim și pe o laureată a Premiului Nobel pentru Pace, Takwakkol Karman (foto).

Nominalizarea ei a provocat o furtună într-o parte a lumii arabe și în presa anglo-saxonă. Această personalitate yemenită, cunoscută pentru activismul său feminist în Orientul Mijlociu, este mai mult decât controversată, mai ales din cauza numeroaselor sale luări de poziție în favoarea Frăției Musulmane.

Trebuie să amintim că mișcarea Frăția Musulmană este interzisă în multe țări, și că șeful său, Qaradawi, refugiat în Qatar, este dat în urmărire de Statele Unite, interzis în Franța și Marea Britanie și declarat indezirabil în țări ale Ligii Arabe precum Egipt, Emiratele Arabe Unite sau Arabia Saudită.

Numărul de conturi de pe rețelele sociale având legături directe sau indirecte cu Frăția Musulmană, este estimat la două milioane.

Internetul este canalul privilegiat de propagare a acestei ideologii.

Printre aceste conturi se numără mii asociate cu ideologia extremistă, fie că este vorba de supremația albă sau cea islamistă.

Realitatea ne-a demonstrat că Premiul Nobel nu este o garanție. Cazul lui Aung San Suu Kyi este grăitor, reacția sa față de genocidul populației Rohingya nefiind la înălțimea distincției.

Victima de azi poate deveni mâine călău, istoria e plină de astfel de răsturnări.

Cum așadar putem înțelege și accepta că în Consiliul de Supraveghere al Facebook, un site cu peste 2,6 milioane de utilizatori pe lună, cooptează o personalitate atât de controversată, acuzată pentru sprijinul său ferm pentru Frăția Musulmană, organizație recunoscută pentru discursul extremist și pentru vederile antisemite?

Cum putem spera că acest Consiliu ar putea fi de vreun folos pentru a opri invazia de mesaje dușmănoase, în vreme ce membrii săi sunt acuzați tocmai de acest lucru?