Pe Mihai Uica îl știe tot natul, că e gureș și tot la două vorbe spune și o snoavă. Dar nu asta i-a adus lui Uica faima, nici faptul că a fost mare folclorist, nici că și-a încercat norocul în presă. Faima lui Uica vine dintre oale și din cărți. Iubește, în egală măsură, și bucătăria și scrisul. A fost mare crai în tinerețe, dar i-a pus capac o muiere cât un năpârstoc, o săsoaică de care e tare mândru. Au patru copii, care-s mari și plecați. Familia lor este risipită, dar unită

Cu Uica Mihai poți discuta or e în șir . Est e vesel, dar povestea lui de viață ar e și cât eva clipe în care ața era cât pe c e să se rupă. Iubește prea mult viața cu tot ce are ea, și bucurii, și necazuri, și așa o fi în veci, cât este pe pământ, spune el. Bucătar din clasa a cincea, dat afară de la Ștefan Gheorghiu Mihai spune că est e s criitor și jurnalist de modă v eche și pentru că a iubit atât de mult scrisul a vrut să f acă f acultatea Șt efan Gheor ghiu. În ’79- ’80. L-au dat urgent afară pentru că a făcut „circ și balamuc” de Congresul al IX. „Că m-au dat afară nu a fost bai, dar au curs necazurile și belele. Voiau să mă dea afară de la muncă. Am avut noroc cu Adrian Păunescu. Scriam pentru cenaclul Flacăra și chiar m-a ajutat”, a povestit Uica. A debutat în Luceafărul și până acum a s cris zeci de cărți; și literatură și r ețete. Ar e 1800 de rețete proprii. A prins dr ag de bucătărie de mic. Părinții luaseră un restaurant în loc ație de g estiune și el a intrat printre oale din clas a a cincea. Ba citea, ba scria, ba bucătărea. „Bucătăria nu merge la stomac, merge la suflet ”, spune Uica. A tras targa pe uscat 3-4 ani Anii ’90 l-au prins bine. Avea o mulțime de restaurante. Apoi, a luat drumul străinătății. A lucrat în Sp ania, It alia, Franța și Germania, unde a în vățat t oate tipurile de bucătărie, dar l-au impresionat bucătarii din America Latină. S-a întors și a intrat în radio și t eleviziune. Emisiunea de la r adio s e numeșt e „În grai bănățe an în cuină la U ica Mihai”, o face în grai și o încheie așa: „Doamne, nu ne da rău, că nici noi n-am făcut bine la nimeni”. A zis că se specializează pe bucătărie tradițională și prietenii l-au dezarmat, că nu avea succes. Mihai spune că „a tras 4-5 ani targa pe uscat”, apoi a început să-i meargă bine. Aerul de Buziaș l-a salvat Uica M ihai a a vut un mar e necaz, s-a îmbolnăvit de c ancer la stomac. A f ost operat, a făcut chimioterapie, medicul i-a r ecomandat să s e mute la Buziaș. Le-a plăcut atât de mult, că acolo au rămas. Soția lui, pe care toată lumea o știe drept „nemțoiacă lui Uica” e renumită în tot Banatul pentru langoșii pe care îi face. 11 feluri, de o invidiază părinții langoșilor, ungurii. Uica îl iubeșt e și admiră pe Chef Dumitr escu. L-a întâlnit pe Jamie Oliver și i-a dat de băut vin de Târnave. Jamie i-a admirat ținut a pentru că U ica mer - ge peste tot îmbrăcat în țăran. El folosește doar produse cultivate în grădină, carne de la animalele pe care le crește și, în caz de forță majoră, ia do ar de la negust ori de încredere.

Recorduri mondiale

Uica Mihai are patru recorduri mondiale în bucătărie:

un vițel de 730 de kilograme fript la proțap;

cea mai mare mămăligă din lume (430 de kilograme)

zacusca de 600 de kilograme

Sandvici de 110 metri (câte 10 metri pentru fiecare etnie din Banat)

Zamă de părădaisă cu şiuşiuleţ

Ia o jumătate de kilogram de cap de piept de por c, cu o sul dulce şi f ain şi pune-l să fiar - bă într -o o ală cu doi litri de apă, mai alăturând o c eapă întreagă, doi mor covi şi un păstârnac tăiate mai mărişor, pentru că la urmă le s coţi din z eamă şi nu ar e rost să alergi după ele. Tot acolo mai adaugă s are, piper boabe şi un buchet de pătrunjel verde.

Şi cât fierbe oala ta drept un ceas, să iei trei sute de grame de făină, trei ouă şi o lingură de ulei şi din ele să frămânţi un aluat vârtos ca pentru tăiţei, pe care îl faci minge şi îl laşi la rece să adaste până îţi fierbe oala.

Iar dacă a fiert un c eas în cap, scoţi carnea rasol, care stă să cadă de pe os, legumele bine dămfuite şi le laşi pe un blid, că îţi trebuie la felul doi.

Toarnă acum în o ală un litru de bulion, adaugă o foaie de dafin, o crenguţă de cimbru şi mai lasă să clocotească la foc moale cinci minute.

Numai bine tu iei mingea de aluat şi o dai pe răzătoarea cu ochiuri mari, ca să îţi pice pe masă fărâmituri egale, pe care le aduni şi le arunci să fiarbă în zamă, preţ de trei minute.

Acum să nu te grăbeşti să înfuleci ca spartul, lasă oala trasă de pe f oc să s e aburească cinci minute cu c apac de asupra, iar răzăturile de aluat c are au numele şod de şiuşiuleţ, să se umfle şi să se îmbibe de arome. Apoi poţi să torni în blid şi să mănânci c a un p aşă, dar să nu te înfunzi doar cu zamă.

Legumele fiert e în o ală, vin tăiate bucăţele potrivite, îmbinate cu carnea dată jos de pe os şi la f el îmbucăţită, şi pe t oate le amesteci cu s are, piper măcinat, v erdeaţă şi o lingură de smântână şi t e aşe zi g ospodăreşte să le mânci pr e dâns ele alături de o murătură de toamnă, de-abia încr opită şi pişcătoare la limbă.

Şi să fii sănătos şi să îţi meargă bine ca şi mie!!!