Aceasta este o cifră departe de propunerea iniţială a Comisiei pentru perioada care începe în 2021 (1,11%). Ţările în favoarea acestei mari ajustări susţin că este în conformitate cu o Uniune în scădere, care tocmai a pierdut unul dintre cei mai puternici parteneri, Regatul Unit. Pe de altă parte, instituţiile comunitare se tem că finanţarea de noi priorităţi, precum controlul la frontieră, investigarea şi apărarea, va fi periclitată. Pentru ţările care, precum Spania, primesc fonduri europene semnificative, reducerea ameninţă investiţiile publice, convergenţa economică şi sectorul agricol.
Între ţările "frugale" şi susţinătorii unor cheltuieli mai mari
Între cei 27 nu există o poziţie clară asupra bugetului. Există ţări care favorizează un buget suplu, precum Olanda, şi altele care apără utilizarea unui instrument puternic de cheltuieli comunitare, pentru a facilita coeziunea tuturor membrilor clubului. Aşa sunt aliniate diferitele ţări:
Grupul celor "frugali": Olanda, Suedia, Austria şi Danemarca cer ca bugetul să nu depăşească 1% din venitul naţional brut al UE.
Ne puteți urmări și pe Google News
Prietenii Coeziunii: Spania, Polonia, Portugalia, Grecia, România, Ungaria, Bulgaria, Republica Cehă, Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovenia, Cipru şi Malta. Toate aspiră la un buget de 1,07%, dar se pot mulţumi cu mai puţin, cu condiţia să nu fie drastic reduse fondurile structurale.
Adepţii căii de mijloc: Germania, Franţa şi Italia, cei trei mari numiţi contribuitor net ai clubului, apără interese diferite, dar sunt de acord să găsească o cale de mijloc între grupul format din frugali şi cel al Prietenilor Coeziunii. Berlinul, cel mai aproape de 1% şi cu un cec de reducere individuală. Parisul, cu o cifră care să salveze subvenţiile agricole, cheie pentru economia sa. Şi Italia, într-o linie similară şi cu ambiţia de a menţine în mod egal ponderea fondurilor agricole şi structurale.
Recomandările noastre
