Uniunea Europeana (UE) este din ce in ce mai ezitanta in cazul Kosovo, avand tot mai putine sanse sa ajunga la o pozitei comuna in privinta stabilirii viitorului statut al provinciei sarbe aflate sub administrarea ONU din 1999.

Reuniti luni si ieri, la Luxemburg, ministrii de externe din statele membre UE nu au reusit sa avanseze in niciun fel asupra formularii unei pozitiei comunitare comune in aceasta chestiune, limitandu-se sa clameze, intr-o declaratie atent redactata, progrese aproape imaginare inregistrate in negocierile directe dintre Belgrad si reprezentantii comunitatii albaneze care reprezinta 90% din populatia Kosovo.

Salvati de Moscova

Cu o zi, inainte, la Wiesbaden, campionul cauzei Serbiei, presedintele rus, Vladimir Putin, reafirma, in timpul intalnirii cu Angela Merkel, opozitia Rusiei fata de solutia promovata de SUA si marile state UE - negocieri cu termen limita 10 decembrie, dupa care declararea unilaterala a independentei.

In contextul faliei UE pe tema Kosovo, in care Romania alaturi de alte tari s-a plasat pe o pozitie diferita de Franta, Marea Britanie sau Germania, Belgradul pare sa-si fi descoperit in ultimele zile o noua incredere in sine.

In timp ce premierul sarb, Voislav Kostunita, a criticat atitudinea Washingtonului care i-ar incuraja pe albanezi sa nu accepte o negociere reala, ministrul sarb pentru Kosovo, Slobodan Smaragici, a incercat in mod abil sa adanceasca diviziunile europene.

Aflat luni la Bruxelles, Smaragici a tinut sa observe public ca UE s-a indepartat de pozitia promovata de SUA in cazul Kosovo, subliniind totodata ca recunoasterea selectiva de catre tarile UE a unei declaratii unilaterale de independenta ar insemna finalul politicii externe comune a UE.

Grija afisata de Belgrad pentru coagularea politicii externe comune a UE ar putea trece neobservata, daca nu ar fi in fapt o ingrijorare reala a blocului comunitar, care recent a trecut la implicare in misiuni de securitate mult mai indepartate decat Kosovo, cum ar fi Ciad, Republica Centrafricana sau Fasia Gaza.

POZITIE

Romania nu vrea termen-limita pe negocieri Aflat luni la reuniunea ministrilor de externe din UE, ministrul roman de externe, Adrian Cioroianu, a reiterat pozitia Bucurestiului, care doreste o solutie negociata, criticand implicit termenul-limita stabilit pentru tratative.

„Romania nu considera ca data de 10 decembrie este un scop in sine”, a spus Cioroianu, apreciind ca „nu este prudent sa adoptam o atitudine rigida”, intr-o referire voalata la pozitia americana. Potrivit unui diplomat roman de rang inalt din Bruxelles, scepticismul Romaniei fata de declararea independentei Kosovo este impartasit de Slovacia, Grecia, Cipru, Spania si chiar Ungaria.