UE reduce estimările PIB-ului Italiei cu +0,9% în 2023. Riscurile legate de război, rate și climă sunt cele care ar putea afecta țara peninsulară.

Comisia Europeană își reduce estimările de creștere a PIB-ului. În zona euro, în anul 2023 se așteaptă o creștere de +0,8%  (de la +1,1% indicat în previziunile de primăvară) și de +1,3% în 2024 (de la +1,6%), scrie ANSA.

Ce urmează pentru Italia

În Italia, se așteaptă ca în 2023, PIB-ul să crească cu 0,9% (de la +1,2%) și cu +0,8% în 2024 (de la +1,1%), așa cum anunță executivul comunitar vorbind despre un „impuls redus” al creșterii în prima jumătate a anului.

„În Italia, creșterea din cel de-al doilea trimestru a surprins în scădere cu o contracție de 0,4%, determinată de reducerea cererii interne. Deși se așteaptă o ușoară revenire în a doua jumătate a acestui an și în următorul, începând din primăvară, proiecțiile anuale de creștere au fost revizuite în scădere. Se așteaptă ca PIB-ul italian să crească cu 0,9% în 2023 și cu 0,8% în 2024”, a spus Comisarul pentru Economie Paolo Gentiloni,  prezentând în cadrul unei conferințe de presă previziunile economice de vară.

„Trebuie să avem încredere în viitorul economiei europene. Putem face multe lucruri pentru a sprijini creșterea susținută și durabilă. În acest sens, implementarea eficientă a planurilor naționale de redresare și reziliență rămâne o prioritate cheie. Ar trebui urmărite politici fiscale prudente și investiții prietenoase, concomitent cu eforturile continue ale băncilor noastre centrale de a domoli inflația”.

Încetinirea creșterii PIB, fenomen pan-european

Încetinirea creșterii „nu este un fenomen exclusiv italian, ci implică mai multe țări și sunt încrezător că economia italiană, așa cum a demonstrat în multe rânduri, poate reacționa pozitiv”, a comentat Paolo Gentiloni.

Prognozele pentru Italia „sunt în concordanță cu zona euro și cu UE” și sunt legate, printre altele, de „scăderea cererii interne”. O a doua cauză a acestui fenomen o reprezintă „dificultățile prin care trece industria”.

Iar „criza creditelor, care afectează creșterea tuturor țărilor, are un rol deosebit într-o țară în care, relativ mai mult decât în ​​alte țări europene, o mare parte din investițiile în economie depind de finanțarea bancară”.

Cât va fi inflația

Se așteaptă ca în 2023, inflația din zona euro să fie de 5,6%  (de la 5,8%) iar în 2024, de 2,9%  (de la 2,8%). În Italia, anul acesta inflația va ajunge la 5,9%, iar anul următor, la  2,9%.

În previziunile sale economice de vară, Comisia Europeană indică drept „riscuri” și „surse de incertitudine” războiul din Ucraina, criza datoriilor și „riscurile climatice în creștere”.

Creșterea dobânzilor „ar putea afecta mai mult decât se aștepta activitatea economică”, dar, în același timp ar putea duce la o scădere mai rapidă a inflației și ar putea accelera recuperarea veniturilor reale. Cu toate acestea, presiunile asupra prețurilor s-ar putea dovedi mai persistente.

PIB va crește mai lent

„Slăbirea cererii interne, în special a consumului, arată că prețurile de consum, ridicate și în continuă creștere pentru majoritatea bunurilor și serviciilor, cântăresc mai mult decât se aștepta în prognoza de primăvară”, constată Comisia UE.

„În general, este de așteptat ca ritmul de creștere mai slab din UE să continue până în 2024, iar impactul politicii monetare restrictive va continua să împiedice activitatea economică”.

În economia europeană, „incertitudinea rămâne excepțional de mare, în mare parte din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Criza debitelor ar putea face ca efectele negative asupra activității economice să fie mai puternice decât se aștepta, dar ar putea declanșa și o scădere mai rapidă a inflației, ceea ce ar accelera recuperarea veniturilor reale”, a declarat comisarul UE pentru Economie Paolo Gentiloni.

(Traducerea Cătălina Păunel, RADOR)