Liderii Germaniei şi Franţei, cele două mari puteri economice europene, au căzut de acord, ieri, la Paris, că este nevoie de reguli stricte pentru membrii zonei euro, aşa încât "Europa să nu mai ajungă niciodată în situaţia în care se află acum".
Concluzia de ieri a cuplului Merkel-Sarkozy a echivalat totodată cu o recunoaştere a greşelilor anterioare, a faptului că, la nivel european, supravegherea a fost extrem de slabă, ceea ce a condus la adâncirea în criză a economiei de pe continent.
Scăparea de sub control a cheltuielilor a generat datoriile publice imense care ameninţă acum statele cu intrarea în incapacitate de plată, Italia fiind în ultimele zile statul-problemă al zonei euro.
Nicolas Sarkozy, preşedintele Franţei, şi Angela Merkel, cancelarul Germaniei, au ajuns la concluzia că este nevoie de schimbări radicale, iar tratatul Uniunii Europene trebuie revizuit.
Controlul asupra execuţiei bugetare a statelor zonei euro ar trebui să fie mult mai strict, iar depăşirea ţintei de deficit bugetar convenită la nivelul UE, de 3% din produsul intern brut, trebuie sancţionată.
Bugete construite sub supravegherea UE
Deocamdată nu se cunosc detaliile măsurilor convenite de cei doi lideri europeni. Mai multe noutăţi vom afla astăzi, când aceştia vor trimite o scrisoare comună preşedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, în care vor prezenta concluzia discuţiilor.
Cert este că în jurul propunerii celor doi se vor purta dezbaterile summitului care se va desfăşura joi şi vineri la Bruxelles şi care este considerat vital pentru viitorul monedei euro şi al zonei unice. În ce ar putea consta noul model de guvernanţă?
Comisia Europeană aplică şi acum sancţiuni pentru abaterile din execuţii bugetare, declanşând procedura de deficit excesiv împotriva statelor membre. Dacă nu sunt reglate deficienţele, ţările în cauză pot fi pedepsite prin restricţionarea alocărilor de fonduri europene.
Modelul de guvernanţă ce va fi pus la punct de liderii UE ar putea implica, însă, un control mult mai strict şi, posibil, penalităţi mult mai dure.
"E posibil ca, în curând, să se ajungă la supervizarea de către Bruxelles a bugetelor naţionale. Se vrea accentuarea acestei forme de guvernanţă suprana ţională", a spus economistul Liviu Voinea, pentru EVZ.
Acesta a completat că, dacă acum există un acord informal pe care Bruxelles-ul îl dă asupra bugetelor naţionale, în viitor s-ar putea trece la un aviz formal.
"Comisia Europeană ar putea chiar participa la alcătuirea bugetelor naţionale", a mai comentat analistul. Ce doi lideri europeni au spus că sancţiunile vor fi aplicate automat şi doar o "majoritate extinsă" a statelor UE va avea posibilitatea de a anula aceste măsuri.
Va semna România tratatul?
Liderii europeni au spus că îşi doresc ca schimbările tratatului european să fie implementate de toate cele 27 de state membre UE. Dacă nu va fi posibil, atunci acestea vor fi aplicate doar de cele 17 state din zona euro, unde există, de altfel, şi cele mai multe probleme.
Însă, spun unii analişti, statele UE din afara zonei euro, cum ar fi România, se vor putea cu greu eschiva semnării tratatului, ţinând cont că doresc adoptarea euro.
17
este numărul statelor din zona euro, respectiv ţările cărora li se va impune în primă instanţă tratatul

AUSTERITATE
Italienii strâng cureaua pentru economii de 20 miliarde de euro
În Italia, premierul Mario Monti a obţinut susţinerea guvernului pentru un plan amplu de austeritate. Taxele impuse pe proprietăţi persoanelor înstărite vor creşte, ca şi vârsta de pensionare.
Totodată, guvernul va încerca să reducă evaziunea fiscală. Măsurile sunt extrem de dure şi total neobişnuite pentru italieni. Severitatea reformei pensiilor l-a determinat pe ministrul italian al muncii, Elsa Fornero, să izbucnească în lacrimi duminică, atunci când a încercat să prezinte detaliile acestei reforme.
Vârsta de pensionare creşte la 66 de ani
Vârsta de pensionare a italienilor va fi majorată până la 62 de ani pentru femei şi până la 66 de ani pentru bărbaţi, iar pensiile nu vor fi indexate cu inflaţia. Până în anul 2018, vârsta de pensionare a femeilor va deveni, de asemenea, 66 de ani.
Per total, planul de austeritate ar trebui să aducă o economie de circa 20 de miliarde de euro, până în 2014. Reformele au menirea de a grăbi creşterea economică într-o ţară a cărei economie a avut o rată anuală de creştere de doar 0,75% în ultimii 15 ani.
În acest sens, vor fi introduse măsuri pentru încurajarea competiţiei pe piaţa muncii. Condiţiile de angajare pentru profesiile libere vor fi mult mai permisive. Totodată, măsurile de protecţie a angajaţilor full-time vor slăbi şi se va încerca majorarea numărului de angajaţi part-time.
Dobânzi mai bune pentru Italia
Randamentele solicitate pentru bondurile Italiei au scăzut, după ce investitorii de pe pieţele internaţionale au aflat, duminică, primele detalii privind planul de austeritate şi faptul că acesta a primit aprobarea guvernului.
Randamentele obigaţiunilor italiene cu scadenţă la 10 ani au scăzut pentru prima oară în ultimele opt săptămâni, cu 58 puncte de bază, până la 6,68% pe an. O altă veste bună este că s-a redus, totodată, diferenţa dintre acestea şi randamentele cu aceeaşi maturitate ale Germaniei, până la 4,55 puncte procentuale.
<iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/rsx6YSKU6Dw" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>
Citiţi şi:

  • Franţa şi Germania pregătesc noua UE
  • Angela Merkel: Germanii trebuie să conştientizeze sacrificiile făcute de populaţiile unor state ca România şi Bulgaria
  • Fostul şef al Comisiei Europene: Moneda euro, un eşec de la început. Miniştrii de finanţe nu au vrut să vadă problemele