Investitorii în agroturism preferă localităţile de la poalele Făgăraşului, unde au posibilitatea de a primi fonduri europene.

Dacă Bran Moeciu a reprezentat în ultimii ani polul principal de creştere în pensiuni agroturistice, începând de anul acesta lucrurile încep să se schimbe în judeţul Braşov. Mare parte dintre cei care vor să deschidă o pensiune se îndreaptă spre poalele Făgăraşului sau spre alte localităţi din Braşov, unde au şi mai mari şanse în accesarea de fonduri europene.   În cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, Axa III - finanţări pentru încurajarea activităţilor turistice - toate localităţile din ţară unde se poate deschide o pensiune primesc un punctaj. În Bran şi Moeciu, localităţi considerate staţiuni turistice, nu se mai dau fonduri nerambursabile decât pentru modernizarea şi extinderea structurilor turistice existente. Blocajele din weekend schimbă harta turistică

De altfel, autorităţile locale din Bran au şi limitat construcţia de imobile noi, dacă proprietarul nu are cel puţin 1.000 de metri pătraţi de teren, tocmai pentru a nu sufoca localitatea. Cel mai bine „punctate“ localităţi din Braşov sunt Prejmer, Sâmbăta de Sus şi Racoş. Cei ce construiesc pensiuni agroturistice în acele localităţi au astfel cele mai multe şanse să acceseze 80% din investiţie din finanţări europene.   Conform Direcţiei judeţene de statistică, în ultimul an, tot mai multe pensiuni încep să apară la poalele Făgăraşului, pe localităţile situate de-a lungul DJ 104. „Lumea merge înspre Şinca, Lisa, Recea, în ultima vreme au început să înflorească pensiunile acolo, de-a lungul satelor şi comunelor de la poalele Făgăraşului. Asta probabil ţine şi de o suprapopulare a zonei Bran-Moeciu unde, practic, nu prea mai ai unde construi“, spune Ioan Popescu, şeful Direcţiei de statistică Braşov.   Turismul bun pentru România, prost în general

Chestiune confirmată şi de şefa ANTREC Braşov, Mioara Stoian. „Cei care construiesc pensiuni nu mai merg la Bran, deja e mare înghesuială, multă lume nu mai preferă asta, în weekenduri sunt blocaje“, spune Stoian. Conform datelor de la ANTREC, pensiuni noi se deschid la Poiana Mărului, Buneşti, Prejmer, Râşnov, Zărneşti, Fundata, plus localităţile din preajma Făgăraşului.

Conform datelor statistice oferite de şeful Direcţiei de Statistică Braşov, Ion Popescu, turismul reprezintă maxim 6% din PIB-ul judeţului. „Este destul de puţin, având în vedere că industria reprezintă peste 40% din PIB-ul Braşovului, urmată de comerţ, imobiliare şi servicii. Ca număr de turişti ne aflăm pe locul 2 pe ţară după judeţul Constanţa, iar ca venituri din turism, pe locul 3 după Constanţa şi Bucureşti“. Popescu admite însă că cifrele nu sunt cele reale. „Noi lucrăm cu date oficiale. Suntem convinşi că există şi turism la negru, bunăoară gradul de ocupare este de 36% în hoteluri şi de sub 20% în pensiunile agroturistice. Asta în condiţiile în care, dacă veţi căuta vreun loc în pensiuni, aproape toate sunt pline“, spune Popescu.

În privinţa previziunilor, Popescu crede că, în următorii ani, peste 50% din PIB-ul Braşovului va fi reprezentat de industrie, iar turismul poate ajunge la maxim 30%.

TENDINŢE

Turism de simpozion şi de festival

Conform Mioarei Stoian, şefa ANTREC Braşov, turiştii ce vin la pensiunile de la munte sunt, în special, cei „de firmă“, cu simpozioane şi traininguri: „Multe pensiuni sunt contractate cu totul, pentru cei ce vor să facă team-buildinguri, simpozioane şi traininguri la munte, îmbină utilul cu plăcutul. Avantajul este că cei de la firme vin şi în timpul săptămânii“. O altă sursă de turişti o reprezintă diversele festivaluluri „tradiţionale“. „Zilele acestea avem răvăşitul oilor la Bran, sunt pline pensiunile. Fiecare eveniment local, de la Festivalul Clătitelor la Prejmer sau Roata în Flăcări la Şirnea aduce turişti curioşi pentru aşa ceva, apoi mulţi se şi întorc“. „Foarte mulţi clienţi îi obţinem prin intermediul internetului, e cea mai facilă sursă de informare“, conchide Stoian.

DEZAVANTAJ

Ciobanii, pe cale de dispariţie

Turismul se luptă pentru supremaţie în zonă, în defavoarea oieritului, care a fost mult timp activitatea de bază în epicentrul agroturistic al ţării. Totuşi, în ultima vreme, crescătorii de animale se plâng că nu mai au ciobani. Mare parte din potenţialii ciobani şi paznici de stână preferă acum să lucreze în pensiunile turistice din zonă. „Anul trecut s-au muls doar 40% din oi, datorită lipsei de ciobani, care au ales să fie paznici în altă parte. Noi trebuie să găsim o motivaţie adecvată pentru ei, altfel nu o să aibă cine produce“, spune Eugen Gonţea, reprezentant al Crescătorilor de Taurine şi Bovine din România şi preşedintele Federaţiei Oierilor de Munte din România.