Instituţia a prezentat şi o serie de recomandări şi solicitări, cea mai importantă fiind scăderea cheltuielilor salariale din sectorul public. Conform criteriilor de convergenţă din Pactul de Stabilitate şi Creştere, statele aderente la Uniunea Europeană trebuie să menţină deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB.

În 2008, deficitul României s-a ridicat la o valoare de 5,4% din PIB, fapt ce a atras atenţia Comisiei şi declanşarea PDE. Primul pas luat în calcul de CE în reducerea treptată a acestuia este pragul maxim de 5,1% pentru 2009. Termenele fixate iau în considerare poziţia fiscală iniţială, locul de manevră în cadrul planului european de redresare economică, perspectivele economiei, dezechilibrele macroeconomice şi condiţiile de finanţare.

Consiliul ECOFIN al UE va discuta propunerile Comisiei la următoarea întâlnire din iulie. Din acel moment, membrii statelor implicate vor avea şase luni la dispoziţie pentru a defini şi a implementa măsuri concrete de corectare a deficitului excesiv.

Ne pasc şi sancţiuni

În cadrul recomandărilor se remarcă „implementarea măsurilor fiscale asumate prin bugetul din februarie 2009 şi bugetul revizuit din aprilie 2009, în special în zona salariilor din sectorul public şi a reformei sistemului pensiilor”. Consiliul UE monitorizeă punerea în aplicare a recomandărilor şi abrogarea deciziei de aplicare a PDE la corectarea deficitului.

Dacă statul membru nu respectă datele-limită, Consiliul poate impune sancţiuni financiare. Pentru România, situaţia este complicată fiindcă aceste condiţii impuse de la Bruxelles se suprapun celor care reies din discuţiile cu FMI pentru împrumutul atras. (Lorena Papamanci)

PAŞI CONCREŢI

România, forţată să facă reforme peste reforme

Programul asumat de România în cadrul Pactului de Stabilitate şi Creştere presupune o scădere de 4% a PIB-ului pentru 2009, urmată de o creştere de 0% în 2010 şi 2,6% în 2011. Comisia sugerează că răspunsul adecvat pentru corectarea dezechilibrelor este o politică fiscală restrictivă pentru 2009-2011 însoţită de reforme în sistemul fiscal, administrativ şi de pensii.

Autoritatea cere şi înfiinţarea unui consiliu fiscal independent, implementarea unor reguli fiscale, precum şi restructurarea sistemului de compensaţii salariale din sectorul public. Pe de altă parte, reforma administraţiei taxelor vizează eficientizarea colectării veniturilor şi lărgirea bazei de impozitare. iar în sistemul de pensii revizuirea indexării şi a vârstei de pensionare reduc cheltuielile rezultate din îmbătrânirea populaţiei.