Două specii de păsări de pe Dunăre, raţa roşie şi cormoranul pitic, ambele ameninţate cu dispariţia, vor face obiectul unui proiect de conservare finanţat în proporţie de 75% de Uniunea Europeană. În total, peste 1.318.000 de euro vor fi cheltuiţi pentru a reface zonele de cuibărit ale păsărilor, de-a lungul fluviului.

La nivel european, România găzduieşte cele mai multe exemplare din aceste specii. Se estimează că mai puţin de 39.000 de perechi de raţă roşie şi sub 18.000 de perechi de cormoran pitic mai cuibăresc în Europa.  Dintre acestea, aproape o treime trăiesc în România şi câteva sute în Bulgaria.

Vânate din rea-voinţă

Vânarea celor două este interzisă în Uniunea Europeană, dar în România au existat cazuri în care păsările au fost ucise, a declarat pentru evz.ro Cristian Tetelea, coordonatorul proiectului în România. Deşi nu sunt de interes economic, raţa roşie şi cormoranul pitic “au fost vânate din greşeală, din necunoaşterea diferenţelor dintre specii sau din rea-voinţă”.

În pescării, pentru protejarea fondului piscicol, se practică şi alte “metode neortodoxe”, a mai spus el, ca de exemplu tunuri care fac gălăgie sau trasul cu puşca în aer.

FOTO: cormoranul pitic

Cele două specii cuibăresc pe ambele maluri ale fluviului, iar măsurile de până acum nu au fost luate de comun acord între partea română şi cea bulgară. Proiectul Life Nature îşi propune să coordoneze activităţile de conservare a locurilor de cuibărire şi de hrănire ale păsărilor.

În Delta Dunării, speciile sunt protejate, deoarece se află într-o rezervaţie a biosferei, zona e mai inaccesibilă, iar impactul oamenilor asupra lor este mai mic.

Însă populaţia răspândită de-a lungul Dunării, atât în România cât şi în Bulgaria, se află sub continuă ameninţare, din cauza activităţilor umane.  

Deşeuri, turism necontrolat şi lipsă de cooperare Depozitarea deşeurilor de-a lungul apei, utilizarea excesivă a fertilizatorilor în pescării şi  turismul la scară largă afectează calitatea habitatelor. Foarte periculoasă pentru păsări este şi deranjarea lor, prin pescuit şi turism necontrolat.

Cooperarea transfrontieră în lungul Dunării a neglijat beneficiile ecologice ale fluviului şi a pus accent pe exploatarea intensivă pentru agricultură şi navigaţie, a explicat Tetelea.

Proiectul vizează şi diminuarea pagubelor produse asupra pescăriilor de către cormoranul pitic, precum şi instruirea localnicilor (implicaţi în mare parte în activităţi de pescuit şi vânătoare), cu privire la statutul celor două specii şi necesităţile de habitat ale acestora.

Oamenii vor fi încurajaţi să practice activităţi sustenabile, cum ar fi ecoturismul şi pescuitul extensiv.

Proiectul va dura până în decembrie 2012. Restul de bani vor veni de la Programul Dunăre-Carpaţi din Austria al World Wide Fund for Nature (va contribui cu 150.000 de euro), Societatea Ornitologică Română, Agenţia pentru Protecţia Mediului Olt, Agenţia pentru Protecţia Mediului Teleorman, Parcul Natural Persina şi S. C. Mediator Trans S.R.L.