Grupurile 3 şi 4 de la Cernavodă vor trebui să fie proiectate astfel încât să reziste la un cutremur cu o magnitudine mai mare comparativ cu cea la care ar face faţă unităţile existente.

Efectele dezastrului nuclear din Japonia se propagă şi în România. Cu două reactoare operaţionale la Cernavodă, care asigură circa 18% din necesarul intern de electricitate, dar şi cu alte două grupuri noi în plan, autorităţile vor trebui să reevalueze standardele de securitate de la centrala nucleară.

De altfel, Comisia Europeană, care în decembrie 2010 şi-a dat avizul pentru construirea reactoarelor 3 şi 4, a cerut atunci României înăsprirea indicatorilor de siguranţă, inclusiv a celui de rezistenţă la cutremure, conform noilor prevederi europene. "Când s-a cerut avizul CE, ni s-a pus în vedere îmbunătăţirea securităţii nucleare, comparativ cu grupurile 1 şi 2. Una dintre problemele puse de inspectorii europeni a fost ridicarea gradului de seismicitate la care să fie adaptate reactoarele", ne-au spus oficiali ai Ministerului Economiei şi specialişti din sector.

În total, circa 70 de indicatori de siguranţă trebuie îmbunătăţiţi. În plus, nu este exclus ca la nivelul UE să aibă loc o nouă revizuire a standardelor de securitate, cauzată de incidentele din Japonia.

Teste de avarie

Pe de altă parte, autorităţile române au intrat în alertă şi pentru cele două reactoare în funcţiune. "În urma catastrofei din Japonia, Ministerul Economiei şi Nuclearelectrica (operatorul celor două reactoare - n.r.) vor pune la punct un program de verificare a funcţionării centralei de la Cernavodă, cu simulări de avarie în caz de cutremur", ne-a declarat Tudor Şerban, consilier al ministrului economiei.

La rândul său, Lucian Biro, director în cadrul Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN), ne-a declarat că autoritatea va trece la verificarea sistemelor de siguranţă de la Cernavodă. "Este o măsură de prevedere cauzată de ce s-a întâmplat în Japonia", a explicat Biro.

De altfel, pentru a evalua gradul de pregătire a statelor membre pentru situaţii similare celei din Japonia, comisarul european pentru energie, Günther Oettinger, a convocat pentru astăzi o întrunire de urgenţă la Bruxelles, la care participă şi autorităţile naţionale pentru siguranţă nucleară sau operatorii în domeniu, potrivit unui comunicat al comisiei. Scopul întâlnirii este de a obţine informaţii privind planurile de intervenţie în caz de urgenţă, standardele de siguranţă în caz de cutremure şi sistemele de alimentare cu energie pentru răcirea reactoarelor în caz de avarie.

Biro a dat însă asigurări că măsurile de siguranţă luate la reactoarele 1 şi 2 de la Cernavodă sunt foarte mari, cele două grupuri fiind proiectate să reziste la un cutremur de până la 8 grade pe scara Richter. Şi riscurile de inundaţii la centrală sunt excluse, spun specialiştii.

La ce suntem vulnerabili

Reactoarele de la Cernavodă au totuşi o vulnerabilitate: la secetă. În 2003, autorităţile au decis oprirea grupului unu, singurul aflat atunci în funcţiune, după ce debitul Dunării ajunsese la cote minime-record, ducând la diminuarea cantităţii de apă care asigura răcirea reactorului.

Primul grup al centralei nuclearelectrice de la Cernavodă a fost pus în funcţiune în 1996, iar cel de-al doilea, în 2007, durata lor de viaţă fiind de circa 30 de ani. România mai are în plan, pe termen lung, construirea unei noi centrale nucleare, în zona Ardealului.

"Vom pune la punct un program de verificare a funcţionării centralei de la Cernavodă, cu simulări de avarie în caz de cutremur.", TUDOR ŞERBAN, consilier al ministrului economiei

COPIII, CEI MAI SENSIBILI

Cancerul, cel mai sumbru efect al iradierii

Deşi probabilitatea ca radiaţiile provenite de la centralele nucleare din Japonia să se extindă în România e extrem de mică, medicii explică semnele care trădează iradierea.

Sindromul de iradiere acută e o afecţiune severă, care se poate declanşa rapid după ce corpul primeşte o doză masivă de radiaţii ionizante într-un timp foarte scurt, potrivit Centrului American pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor. Radiaţiile provenite de la procedurile medicale, precum computerul tomograf, sunt prea slabe să declanşeze acest sindrom.

Cu cât doza de radiaţii e mai mare, cu atât sunt mai nocive pentru sănătate. Sistemul nervos central şi cardiovascular, intestinele şi oasele sunt cele mai vulnerabile. "Cancerul e cel mai de temut efect. Leucemia, cancerul la sân, tiroidian şi tumorile cerebrale (tinerii sub 20 de ani sunt cei mai vulnerabili) sunt principalele forme asociate cu iradierea. Aceasta împiedică dezvoltarea optimă a creierului copii lor, iar gravidele pot naşte bebeluşi cu retard", ne-a spus prof. dr. Gheorghe Iana, specialist în radiologie şi imagistică la Spitalul Universitar Bucureşti.

Simptomele iradierii apar imediat sau după câteva zile de la expunere şi includ ameţeli, greaţă, febră, oboseală, pierderea poftei de mâncare, diaree, vărsături şi convulsii, culminând cu comă. Şi pielea suferă: după câteva ore de la expunere apar usturimi şi mâncărimi. Putem "pregăti terenul" pentru o eventuală iradiere cu suplimente de iod, luate la sfatul medicului. (Cristina Lica)