Țările UE au decis să plătească 100 de milioane de euro fermierilor din 5 țări pentru a acoperi pierderile asociate cu exporturile excesive de produse agricole din Ucraina.

Comisia Europeană va oferi un nou pachet de sprijin în valoare de 100 de milioane euro celor cinci țări din „prima linie” ale UE, în încercarea de a atenua presiunea asupra fermierilor lor, afectați de un aflux de produse agricole din Ucraina, potrivit Pravda.ua.

Se observă că UE a aprobat distribuirea sumei totale de 100 de milioane de euro între cinci țări - Polonia, Ungaria, România, Slovacia și Bulgaria.

Fermierii polonezi vor primi 40 de milioane de euro din această sumă. Acum, autoritățile poloneze vor putea crește asistența acordată fermierilor cu 200% prin alocarea de fonduri din bugetul propriu.

Decizia de a plăti fonduri a devenit posibilă după ce Polonia și Ungaria au ridicat în cele din urmă barierele în calea tranzitului mărfurilor agricole ucrainene, iar Comisia Europeană a evaluat că Varșovia și Budapesta au respectat termenii acordului.

Despăgubiri de la Uniunea Europeană

Bruxelles-ul  a convenit pe 5 iunie să prelungească interdicția importurilor de grâu, porumb, rapiță și semințe de floarea soarelui până la jumătatea lunii septembrie. Tranzitul va fi însă permis. În luarea deciziei, CE a avertizat că, dacă țările vecine ale Ucrainei împiedică tranzitul, își poate retrage acordul pentru extinderea restricțiilor.

Ulterior s-a raportat că președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, presupusă sub presiunea Kievului, încetinește alocarea de asistență fermierilor polonezi, argumentând că Polonia complică tranzitul cerealelor ucrainene.

Potrivit unui înalt oficial al Comisiei Europene, citat de Euractiv, unele state membre s-au plâns la ultimul summit UE că primul pachet nu a fost suficient, adăugând că și fermierii din alte „țări din prima linie” suferă.

Nu este clar cum s-a ajuns la cifra de 100 de milioane de euro pentru a compensa fermierii în cel de-al doilea pachet.

Pentru primul pachet, calculul s-a făcut pe baza unor criterii obiective precum presiunea asupra prețurilor locale din cauza ofertei excesive de cereale și semințe oleaginoase, precum și tensiuni în lanțurile logistice din tranzitul crescut al produselor din Ucraina.