Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene , salută progresul Ucrainei în aderarea la UE, dar nu oferă un calendar precis. Aceasta a oferit un interviu, în care vorbește despre viitorul Uniunii Europene și al Ucrainei.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, nu a venit cu mâna goală la Londra miercuri, 21 iunie, la conferința internațională dedicată reconstrucției Ucrainei, organizată sub egida Regatului Unit. Cu o zi înainte, executivul comunitar a cerut celor Douăzeci și șapte să elibereze 50 de miliarde de euro (17 miliarde donații, 33 miliarde împrumuturi) pentru a ajuta Ucraina pe parcursul a patru ani, până în 2027. O conferință surprinzătoare, cu investitori privați și lideri politici, inclusiv miniștri din aproximativ 40 de țări, care discută despre un viitor în care țara investește în tranziția digitală și energia curată.

Deconectată de realitate? „Trimitem un mesaj politic puternic, și anume că suntem alături de Ucraina pe termen lung”, a răspuns Ursula von der Leyen, într-un interviu acordat unui număr de cinci ziare europene, printre care Le Monde. Dar este și foarte concret. „Ne angajăm la un buget de sprijin dincolo de 2023. Propun ca statele membre să aloce 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, chiar dacă războiul continuă”, a declarat președintele Comisiei Europene, într-un interviu acordat publicației Le Monde.

Efortul de reconstrucție trebuie într-adevăr să aibă loc în paralel cu luptele. Astfel, în această iarnă, rețeaua de electricitate a fost vizată sistematic de bombardamentele rusești, și a trebuit să fie repusă în funcțiune cât mai repede. Oleksandr Kubrakov, vicepremierul ucrainean responsabil cu reconstrucția, menționează „600 de clădiri, 20.000 de case, 122 de poduri și drumuri, 500 de centre de sănătate și 1.000 de școli” care urmează să fie reabilitate: „deocamdată, vrem doar să oferim servicii de bază pentru populație".

Cu toate acestea, statele membre nu s-au hotărât încă asupra celor 50 de miliarde de euro propuse de Comisie, iar cele mai reținute dintre ele ar trebui să-și exprime o anumită reticență. „Deși din punct de vedere politic, sprijinul pentru Ucraina nu este pus la îndoială, unele state, precum Țările de Jos, se întreabă dacă este cu adevărat necesar să se angajeze de acum pe patru ani, mai degrabă decât de-a lungul anilor”, explică un diplomat european. Catherine Colonna, ministrul francez al Afacerilor Externe, a fost ea însăși precaută: deși „pare rezonabil” să prevadă un buget pe mai mulți ani, ea consideră că este „prematur” să se angajeze la o anumită sumă.

Condiții

Pentru ca Kievul să aibă acces la aceste fonduri, Comisia își stabilește condițiile: îi cere să elaboreze un plan de reformă și investiții care să îi permită să se apropie de standardele comunitare și, prin urmare, să fie mai bine pregătit pentru intrarea în Uniunea Europeană, pe care președintele Volodimir Zelenski a cerut-o de la începutul războiului.

În urmă cu un an, cei douăzeci și șapte i-au acordat Ucrainei statutul de candidat. Această decizie, extrem de simbolică, a fost însoțită de o listă de reforme – au fost enumerate șapte condiții pe care Kievul trebuie să le realizeze pentru a putea deschide negocierile. Pe hârtie, acest statut de candidat este deci reversibil, chiar dacă, astăzi, nimeni nu-și imaginează că se poate întoarce din drum, nici măcar Parisul sau Berlinul care, la începutul războiului, erau încă reticente la ideea unei extinderi ulterioare.

„Privind pe termen lung, este imposibil ca Ucraina, ca și Balcanii, să nu fie membri ai UE”, a spus doamna von der Leyen. Însă procesul promite să fie lung, pentru că Ucraina este foarte departe de standardele comunitare în chestiuni sociale, economice și de mediu. „Nu vă pot da o cronologie, este un proces bazat pe merit. Ucraina face reformele pe care i s-a cerut să le implementeze. Au fost stabilite șapte condiții: două dintre ele sunt [îndeplinite] și s-au înregistrat progrese în privința celorlalte cinci. Președintele Comisiei adaugă: „Ucraina a efectuat reforme incredibile în timp ce era în război. Admir foarte mult că reușesc să ducă la capăt acest proces legislativ. Au o mare problemă cu corupția și știu că au o oportunitate unică de a câștiga încrederea donatorilor și a sectorului privat. Ei trebuie să arate lumii că nu mai există corupție și că sistemul de justiție este solid. Este în interesul lor”.

„Merge”

Miercuri, Comisia a făcut o evaluare inițială a progreselor înregistrate. Dimineața, comisarul pentru extindere, Oliver Varhelyi, și-a prezentat analiza ambasadorilor celor douăzeci și șapte la UE înainte de a se adresa miniștrilor pentru afaceri europene joi. Pe lângă progresul înregistrat în cele două dosare menționate de doamna von der Leyen – în acest caz, reforma justiției și lupta împotriva influenței intereselor speciale în mass-media –, Comisia menționează „progrese semnificative pentru drepturile minorităților. Și în toate celelalte domenii, progresează”. Aceste progrese rămân deocamdată parțial teoretice: „Ucraina a făcut lucrurile în termeni juridici, nu se arată neapărat pe teren”, relativizează un diplomat european. Dar „logica politică”, continuă el, „ne dictează că continuăm să mergem mai departe cu dosarul de aderare al Ucrainei”.

Miercuri, cei douăzeci și șapte au ajuns în sfârșit la un acord privind cel de-al unsprezecelea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, al cărui obiectiv principal este lupta împotriva eludării măsurilor restrictive. Ursula von der Leyen a mai anunțat că Comisia va prezenta „o propunere (...) înainte de vacanța de vară” cu privire la chestiunea utilizării bunurilor confiscate de la companii și oligarhi ruși sub sancțiune pentru finanțarea efortului de reconstrucție. Pe lângă iahturi și proprietăți de lux, acesta se referă și la 300 de miliarde de dolari (273 de miliarde de euro) din rezervele băncii centrale rusești înghețate în afara Rusiei. „Din punct de vedere juridic, nu este o întrebare banală, este într-adevăr foarte complicată”, a spus doamna von der Leyen. „Dar din punct de vedere politic, sunt convins că persoana responsabilă pentru distrugerea și dezolarea Ucrainei trebuie să contribuie la reconstrucție”. (Articol de Eric Albert și Virginie Malingre. Traducerea: Ruxandra Lambru/Rador).