Sute de mii de case din ţările balcanice au rămas în frig, şcoli au fost închise şi statele UE au apelat la combustibili alternativi sau la rezervele de hidrocarburi, după ce conflictul dintre Moscova şi Kiev a secat conductele care transportă gaz spre Europa, prin Ucraina.
Pe fondul jocului acuzaţiilor dintre Kiev şi Moscova şi al apelului la ajutor venit din partea Sofiei, preşedinţia cehă a UE a anunţat că este gata să intervină hotărât pentru stoparea crizei.
„Dacă livrările nu sunt reluate până mâine (azi - n.r.), vom avea o intervenţie mai fermă a preşedinţiei şi a UE“, a avertizat ieri premierul ceh Mirek Topolanek. Topolanek nu a detaliat însă în privinţ a eventualelor măsuri avute în vedere de UE, iar purtătorul său de cuvânt a declarat pentru EVZ că acestea se aflau ieri în discuţie.
Ulterior, premierul ceh s-a declarat încrezător că livrările Gazprom vor fi reluate după ce observatorii UE vor fi desfăşuraţi la frontieră pentru a verifica tranzitul gazului rusesc prin Ucraina. Prezenţa observatorilor ar putea clarifica situaţia din teren, în condiţiile în care Ucraina a acuzat Rusia că a oprit livrările, iar Rusia a precizat că Ucraina este cea care a închis a patra şi ultima conductă spre Europa.
Barroso critică Ucraina, SUA acuză Rusia
Primul semn al unei intervenţii „ferme“ a venit ieri de la preşedintele Comisiei UE, Jose Manuel Barroso, care a condiţionat bunele relaţii UE-Ucraina de reluarea tranzitului gazului. „Dacă Ucraina vrea să devină mai apropiată de UE, ar trebui să nu creeze probleme gazului care vine spre UE“, a declarat Barroso la Praga. Mesaje pentru Kiev, dar şi pentru Rusia vor fi transmise şi azi, când oficialii UE se întâlnesc la Bruxelles cu şefii Gazprom şi ai companiei ucrainene Naftogaz.
Un alt avertisment, de data aceasta pentru Rusia, a venit de la Casa Albă, care a furnizat în avans fragmente ale unei declaraţii ce urma să fie rostită de consilierul preşedintelui SUA pentru securitate naţională, Stephen Hadley. „O Rusie care continuă să-şi ameninţ e vecinii şi să manipuleze accesul lor la energie va compromite orice aspiraţie a sa pentru o mai mare influenţă în lume“, a precizat oficialul american, citat de AFP.
În ciuda intervenţiilor, negocierile ruso-ucrainene programate pentru azi se anunţă dificile. Şeful Naftogaz, Oleh Dubina, a precizat pentru Reuters că Ucraina vrea să elimine intermediarii şi este dispusă să plătească Rusiei maximum 201 dolari pentru mia de metri cubi de gaz, mai puţin de jumătate din preţul cerut.
EFECTE Balcanii tremură Sistarea livrărilor de gaze prin Ucraina vine pe fondul unei scăderi a temperaturilor de până la -10 grade Celsius sau chiar mai jos. Criza a lăsat în frig cel puţin 45.000 de case în Bulgaria şi a dus la închiderea a zeci de şcoli, în timp ce oficialii au anunţat că au nevoie de timp pentru a trece centralele pe combustibili alternativi. Situaţia este similară pentru alte zeci de mii de gospodării din Bosnia şi Serbia, care, spre deosebire de Bulgaria, nu dispun de rezerve de gaze. Croaţia a declarat stare de criză pentru a reduce distribuţia de gaze către consumatorii industriali, iar, în Ungaria, o unitate a producătorului auto Suzuki şi-a oprit activitatea după ce guvernul a impus restricţii. Slovacia a anunţat, între timp, că ar putea reporni centrala nucleară închisă recent, iar analiştii au subliniat că actuala criză ar putea convinge Europa să se întoarcă la energia nucleară.
VEZI ŞI:
Gazele de urgenţă salvează populaţia de la îngheţ România bagă cărbuni în lipsă de gaz rusesc