Proclamarea independenţei Kosovo a agitat spiritele în rândul politicienilor maghiari. Fie radicali sau moderaţi, parlamentarii UDMR au salutat în cor evenimentele de ieri şi militează pentru ca România să se alăture statelor care au recunoscut independenţa provinciei. Mai mult, reprezentanţii Uniunii au potenţat importanţa evenimentului şi au făcut o paralelă între situaţia minorităţilor din fosta Iugoslavie şi cea a minorităţii maghiare din România.

Un parlamentar şi un europarlamentar, Antal Arpad Andras (deputat UDMR) şi Csaba Sogor (fost senator UDMR, actual eurodeputat), au plecat către Priştina pentru a vedea „pe viu“ momentul în care pe harta Europei va apărea un nou stat. Plecaţi pe cont propriu, fără a avea mandatul UDMR, cei doi au ajuns la Priştina în cursul după-amiezii de ieri. Asta după ce au fost blocaţi mai multe ore la graniţa Serbiei cu Kosovo, din cauza unui miting antiindependenţă al sârbilor. Sogor a apreciat că reuşita kosovarilor poate reprezenta „un potenţial precedent“.

Pe aceeaşi idee a marşat şi Marko Bela, preşedintele UDMR. „Salutăm participarea activă a Uniunii Europene în căutarea de soluţii pentru Kosovo şi considerăm că statele Europei au creat, în acest sens, un precedent, deoarece de acum înainte ele nu se mai pot deroba nici de reglementarea altor probleme etnice nesoluţionate“, a precizat liderul UDMR.

Program de autonomie pentru maghiari

Conducerea Consiliului Naţional Secuiesc (CNS) – Scaunul Sfântu Gheorghe a speculat şi ea politic situaţia din fosta Iugoslavie, cu referire directă la Ţinutul Secuiesc. „Dacă marile puteri din Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii vor recunoaşte independenţa provinciei Kosovo, atunci vor trebui să sprijine şi autonomia Ţinutului Secuiesc“, a declarat Benedek Barna, preşedintele CNS, citat de Mediafax.

„Problema Kosovo ar putea să ne ajute, bineînţeles, pentru că acolo există o minoritate sârbă“, a menţionat şi Andrassy Arpad, secretarul Biroului Permanent al CNS. Şi el a apreciat că, din perspectiva recunoaşterii europene a dreptului la autodeterminare, evenimentul de ieri este „un precedent“.

„Noi avem un program referitor la minoritatea maghiară din România, în care intră şi obţinerea autonomiei Ţinutului Secuiesc, iar evenimentele din Kosovo nu fac decât să demonstreze că aceste situaţii pot fi foarte bine rezolvate pe cale paşnică“, a precizat şi Laszlo Borbely, vicepreşedinte al UDMR.

INTERVIU

Csaba Sogor: România trebuie să recunoască independenţa Kosovo


EVZ: Ce v-a determinat să mergeţ
i la Priştina?
Csaba Sogor: Am venit pentru că e un moment important pentru istoria acestei ţări, iar prezenţa noastră aici asigură cetăţenii României că această declarare a independenţei se desfăşoară paşnic. În plus, pe noi, maghiarii din România, ne interesează şi acordarea drepturilor colective comunităţilor sârbe din Kosovo. Situaţia de aici poate reprezenta într-o oarecare măsură un precedent.  

În ce calitate aţi mers, dvs. şi
domnul Andras, la Priştina?
Am mers pe cont propriu, nu am fost trimişi de partid. Iniţiativa ne aparţine, la fel ca şi costurile călătoriei.

Consideraţi evenimentele din
Kosovo un model pentru comunitatea maghiară din România?
Cred că noi avem modele mult mai bune, cum este situaţia din Tirolul de Sud. Kosovo nu este exemplul cel mai bun, făcând o paralelă cu Ţinutul Secuiesc. Kosovo este însă un exemplu pentru ţările care nu au reuşit să-şi protejeze propriii cetăţeni.

Care este viziunea europarlamentarului
Csaba Sogor asupra declarării independenţei provinciei Kosovo?
Cred că România va înţelege că recunoaşterea independenţei era singura posibilitate, după ce s-a întâmplat aici. Trebuie să luăm un exemplu de la SUA şi Marea Britanie. Bineînţeles, noi sperăm ca nu numai exemplul din Kosovo, ci şi cel al celorlalte puncte tensionante din Uniunea Europeană – mă refer la minorităţile mai recent sosite în Uniune – să determine Parlamentul European să găsească o soluţie convenabilă pentru toate situaţiile care pot crea o tensiune.

Credeţi că România va recunoaş
te independenţa noului stat?
Da, şi cred că asta e cea mai bună soluţie. E în interesul ţării noastre să milităm pentru drepturile colective ale comunităţii sârbe din Kosovo. Este cel mai important nu doar pentru comunitatea maghiarilor, ci pentru toţi românii.

„BRAVO, KOSOVO!“

Maghiarii din Cluj cer autonomie

Tinerii maghiari radicali din Cluj s-au adunat aseară pentru a sărbători proclamarea independenţei provinciei Kosovo şi pentru a cere drepturi mai mari pentru minoritatea maghiară. Ei purtau pancarte pe care se putea citi, în limba maghiară, „Bravo, Kosovo!“, „Trăiască autonomia naţională“, „Autonomie şi pentru secuime“ şi „Drepturi pentru minorităţi“. Kristina Sandor, şefa Organizaţiei Tinerilor Maghiari din Ardeal, a declarat că doreşte o largă autonomie pentru judeţele Mureş, Harghita şi Covasna. „Noi nu cerem independenţă. Nu cerem atât de mult. Noi cerem o autonomie lărgită. Credem că acest pas care s-a făcut azi în Kosovo ar fi un bun exemplu şi pentru România, în ceea ce priveşte drepturile comunitare. Acest pas este unul bun şi pentru comunitatea maghiară din România să-şi declare voinţa de a avea o mai largă autonomie“, a spus Sandor. (Mihai Şoica)



DEZBINARE PESTE HOTARE


Sârbii şi albanezii din România, faţă în faţă
„Separatism şi terorism“

Slavomir Gvozdenovici
, deputat Uniunea Sârbilor din România:

„În Kosovo şi Metohia a fost şi
este vorba de un separatism şi un terorism împotriva cărora, peste tot în lume, şi ONU, şi toate celelalte organizaţii internaţionale luptă fără compromisuri. De aceea, surprind două unităţi de măsură, şi la Tribunalul de la Haga, şi a comunităţii internaţionale: una pentru sârbi, alta pentru albanezi. O astfel de politică poate destabiliza nu numai societatea în Serbia şi Muntenegru, unde neîncrederea sârbilor în aceste instituţii creşte, dar şi în întreaga zonă. (…) Un argument istoric, consemnat şi de UNESCO. Niciunde pe planetă nu vom întâlni densitatea mănăstirilor, în mare majoritate ctitorite în Evul Mediu timpuriu, mai mare decât în Provincia Kosovo şi Metohia.“

„Nodul gordian al Balcanilor“


Gelcu Maksutovici
, doctor în istorie şi preşedintele Uniunii Culturale a Albanezilor din România:

 „Fără un recurs şi la istorie cu greu vom înţelege în ce constă «dificultatea» rezolvării «problemei kosovare» şi poate şi explicaţia de ce în Kosovo, fosta provincie iliră Dardania, preponderentă este populaţia albaneză, la care se adaugă sârbi, turci, aromâni cunoscuţi sub denumirea de «slavii blânzi», care în secolele XIX-XX aveau să emigreze în mare parte spre Dunăre. Din păcate, din motive politice conjuncturale, sunt escamotate tocmai acele momente de istorie semnificative în cunoaşterea corectă a acestei regiuni.“

„Kosova, nu Kosovo“


Baki Ymeri
, membru a Uniunii Scriitorilor din România:

„Din punct de vedere lingvistic,
Kosova nu este Kosovo, cum nici Moldova, Craiova, Orşova, sau Cruşova, nu sunt Moldovo, Craiovo, Orşovo sau Cruşovo. Din punct de vedere istoric, Kosova nu se poate considera provincie istorică a Serbiei, cum nici Transilvania nu se poate considera provincie autonomă maghiară, sau Basarabia republică socialistă sovietică. Imperiul Otoman, imperiul Habsburgic, imperiul sovietic şi imperiul iugoslav aparţin memoriei istorice a coşului de gunoi. Europa are nevoie de noi forme de comunicare, şi nu de utopia marxistă a comuniştilor lui Miloşevici sau Putin.“

„Independenţi din 1999“


Dashnor Dervishi
, ambasador al Albaniei la Bucureşti:

„După o rezistenţă pentru o lungă
perioadă de timp şi datorită luptei poporului kosovar, urmată apoi de intervenţia Alianţei Nord- Atlantice împotriva genocidului sârb al lui Miloşevici, Kosovo a câştigat practic şi independenţa din anul 1999. În acest mod, ea a încheiat procesul de dezmembrare a fostei Iugoslavii şi, pornind de la experienţa din Bosnia-Herţegovina, din anul acela este sub monitorizarea ONU şi a forţelor KFOR. Deci, din anul 1999 Kosovo trăieşte o nouă realitate, care este de facto statul independent Kosovo. (…) Albania este convinsă că ţările Uniunii Europene or să acţioneze unite faţă de această mare provocare a istoriei, în scopul asigurării stabilităţii în Kosovo, şi o să-i ofere posibilitatea UE să joace rolul ei în mod firesc.“ (Florian Bichir)

CRITICI ŞI ÎNCURAJĂRI

Rusia cere „anularea“ independenţei Kosovo

Rusia a denunţat proclamarea independenţei şi a cerut o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU, care urma să se desfăşoare în cursul nopţii trecute. De asemenea, Moscova cere NATO şi ONU să „anuleze imediat“ acest act unilateral al autorităţilor de la Priştina.

Premierul sârb, Voislav Koştuniţa, a lansat un lung şi dur atac la adresa Statelor Unite şi a aliaţilor lor europeni care au sprijinit independenţa Kosovo, considerată drept „un act de violenţă“. „Politica destructivă, crudă şi imorală a Statelor Unite a dus la această ilegalitate fără precedent – «crearea unui stat-NATO» pe teritoriul Serbiei“, a spus Koştuniţa, adăugând că „Washingtonul a umilit Europa“, făcând-o să-i adopte convingerile.

Preşedintele american, George W. Bush, s-a declarat încă de ieri-dimineaţă în favoarea planului de independenţă a provinciei Kosovo sub supraveghere internaţională. „Noi am susţinut ferm planul Ahtisaari“, a precizat Bush, făcând referire la planul mediatorului ONU, Martti Ahtisaari, care a recomandat independenţa provinciei sub supraveghere internaţională.

Dezacord în Europa

Statul albanez a recunoscut independenţa Kosovo imediat după proclamarea acesteia, iar premierul Sali Berisha a salutat data de 17 februarie ca zi a „renaşterii“ provinciei. Elveţia s-a rezumat să „ia act“ de proclamarea independenţei, anunţând că o eventuală recunoaş tere va fi făcută numai „după consultarea comisiilor de politică externă“. Independenţa Kosovo este pentru Londra „o dezvoltare importantă“, a spus un purtător de cuvânt al Foreign Office.

Ministrul francez de externe, Bernard Kouchner, a urat „noroc“ provinciei Kosovo, evitând să spună dacă şi recunoaşte independenţ a acesteia. Diplomaţia germană a lansat un apel la „calm şi moderaţie“ pentru toate părţile.

Guvernul regional basc a estimat că independenţa Kosovo, faţă de care guvernul spaniol se opune, constituie o „lecţie de urmat“ în privinţa rezolvării pe cale democratică a „conflictelor de identitate şi apartenenţă“. Guvernul spaniol reiterase însă încă de sâmbătă opoziţia sa faţă de independenţa Kosovo, descrisă neoficial drept „un subiect otrăvit“.

Spania, împreună cu Grecia, Cipru, Slovacia, Bulgaria şi România sunt cele şase state membre ale UE – din totalul de 27 – care au anunţat că nu vor recunoaşte independenţa provinciei Kosovo. (Constantin Vlad)