După ce şi-a declarat independenţa de Uniunea Sovietică, în august 1991, Ucraina a continuat să fie practic ruptă în două, între Vestul vorbitor de ucraineană şi Estul rusofon.

„Revoluţia portocalie” sprijinită de Statele Unite, anexarea Crimeii în august 2014 şi apoi declanşarea războiului în regiunea Donbasului păreau să fi fost semnalul strângerii rândurilor naţionaliştilor ucraineni în faţa Moscovei.

După cinci ani, această perspectivă pare naivă, comentează Politico. Duminică, 31 martie, au loc alegeri prezidenţiale şi toate semnalele arată că Ucraina se întoarce din nou cu faţa spre răsărit.

În absolut toate sondajele, pe primul loc, la mare distanţă de contracandidaţii săi, se află Volodimir Zelenski, un actor evreu rusofon, de 41 de ani, născut la Krivoi Rog. Devenit celebru în urma unui serial tv în care joacă rolul unui profesor ce ajunge… preşedinte, Zelenski este cotat cu 24,6%, potrivit unui sondaj SOCIS realizat miercuri şi citat de Reuters. Pe locul doi, actualul preşedinte, Petro Poroşenko, după un mandat minat de acuzaţii de corupţie şi de schisma cu Biserica Moscovei, se află la o cotă de 14,8%. Pe trei, eterna candidată Iulia Timoşenko are abia 8,7% intenţii de vot. În total, sunt 39 de candidaţi în alegerile prezidenţiale de duminică

Acelaşi sondaj arată că, în turul II 28,5% dintre ucraineni cred că va câştiga Zelenski, 25,7% cred că va câştiga Poroşenko, iar 12,7% o văd totuşi preşedintă pe Timoşenko.

Un sondaj de acum zece zile arăta că într-o confruntare (foarte probabilă) în turul II, între Zelenski şi Poroşenko, 52% dintre ucraineni ar vota cu primul, iar 44% cu al doilea.

Ascensiunea fulminantă a actorului, care şi-a anunţat candidatura în seara de Revelion, într-un moment regizat cu abilitate, este cu atât mai uimitoare cu cât este vorbitor de rusă şi îmbrăţişează o serie de opinii iritante pentru naţionaliştii ucraineni. De pildă, el s-a pronunţat împotriva interzicerii artiştilor ruşi în Ucraina şi i-a criticat pe cei care îi diabolizează pe cetăţenii care nu vorbesc ucraineana.

O poziţiei controversată a avut Zelenski şi în legătură cu aderarea la UE şi NATO, afirmând că va convoca un referendum în această privinţă: „Nu îmi place să vin la o petrecere la care nu sunt invitat”, a explicat el ironic. Reticenţa UE şi a NATO faţă de candidatura Ucrainei, din temerea de a nu irita Rusia, face ca negocierile cu Kievul să băltească de mai mulţi ani.

Totuşi, Zelenski nu este privit ca un putinist, cu atât mai mult cu cât serialul în care joacă este produs şi difuzat de o televiziune aparţinându-i oligarhului ucrainean din exil Ihor Kolomoiski, duşman declarat al lui Poroşoşenko, dar şi un naţionalist înflăcărat, care finanţează cu milioane de dolari batalioanele Dnipro, Aidar, Azov şi Donbas, care luptă împotriva forţelor pro-ruse în Est.

 

Efectul pervers al „Ucrainizării”

În mandatul său, Poroşenko şi coaliţia sa şi-au concentrat discursul pe integrarea euro-atlantică şi pe opoziţia înverşunată faţă de Moscova. Pe unul dintre afişele electorale ale lui Poroşenko scrie: „Ori eu, ori Putin”.

Tabăra lui Poroşenko este descumpănită de succesul pe care îl are campania electorală a lui Zelenski, neutru-amabilă faţă de Rusia.

Cei mai numeroşi susţinători ai actorului sunt masaţi în regiunile rusofone din Est. Politica de „ucrainizare” dusă de Poroşenko – promovarea limbii şi culturii ucrainene şi ruperea legăturilor culturale cu Rusia (inclusiv declararea autocefaliei de Biserica Moscovei, la începutul acestui an) – i-a afectat direct pe rusofoni. O lege recentă prevede că din anul al cincilea de studii, învăţământul se desfăşoară obligatoriu în ucraineană.

Naţionaliştii au mers până acolo încât au afirmat că rusa este „limba inamicului”. Iar consilierii municipali din Lvov au interzis atât cultura cât şi presa în limba rusă în oraş.

O altă lege recentă, care obligă organele de presă în limba rusă să-şi traducă integral conţinutul în ucraineană a produs şi ea iritare şi a dus la închiderea mai multor site-uri.

Campania de „ucrainizare” pare să fi avut însă exact efectul invers.

Un sondaj realizat în octombrie 2018 de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev dezvăluia că 48% dintre ucraineni au o opinie pozitivă despre Rusia, în vreme ce doar 32% au sentimente negative. Cu doar un an în urmă, aceste cifre erau de 37%, respectiv 46%. Mai mult, pentru prima oară de la începutul conflictului, jumătate dintre cei chestionaţi declară că doresc redeschiderea frontierei ruso-ucrainene, fără vize şi control vamal.

 

Un experiment electoral: campania prin serial

Nesfârşitul şir de scandaluri de corupţie din sânul guvernului Poroşenko şi lipsa unor succese vizibile ale reformelor sale economice au spulberat şi ele iluzia că vorbitorii de ucraineană sunt mai patrioţi sau mai capabili decât ceilalţi, comentează Politico.

Totuşi, dacă doar rusofonii l-ar fi sprijinit pe Zelenski, acesta n-ar fi avut nici o şansă. Personajul foarte cinstit pe care-l joacă pe micul ecran – şi care duce o viaţă simplă, rezistând oligarhilor şi politicienilor corupţi – a dus la crearea unui adevărat cult în rândurile publicului urban din Ucraina.

Pentru numeroşii săi suporteri, felul dezinvolt în care se îmbracă şi se poartă, uşurinţa de a se exprima, promptitudinea reacţiilor pe reţelele sociale (care dovedesc că are în spate un puternic aparat) şi optimismul contagios sunt mai importante decât faptul că e rusofon (altminteri, vorbeşte ucraineana fluent).

Promo-urile pentru al treilea sezon al serialului „Slujitorul poporului”, care a început miercuri, cu patru zile înainte de alegeri, include o scenă în care oponenţii preşedintelui jucat de Zelenski discută pentru „a interzice limba rusă în Ucraina”. „Oricine vorbeşte limba ocupantului nu este un ucrainean adevărat”, spune unul dintre oponenţi, un oligarh veros.

Mesajul transmis de Zelenski electoratului este limpede: votaţi pentru mine şi voi unifica Ucraina, protejându-i în acelaşi timp pe rusofoni; votaţi pentru Poroşenko şi rusofobia lui ar putea provoca un război civil generalizat.

 Într-o ţară sătulă de război şi violenţă şi care tânjeşte după pace şi stabilitate economică, mesajul lui Zelenski este unul foarte puternic şi are toate şansele să-i aducă victoria.

Acul busolei de la Kiev pare să se întoarcă din nou spre răsărit.