Evenimentul Zilei > Actualitate > Turnat de propria mamă
Turnat de propria mamă

Turnat de propria mamă

Un arhitect a descoperit că mama sa a colaborat cu Securitatea chiar împotriva lui. Femeia urmărea să zădărnicească planurile fiului său de a fugi în Statele Unite, după iubită.

Ion-Adrian Doja-Fodoreanu nu are profilul unui fost disident anticomunist. Cu toate acestea, la 20 de ani de la dispariţia oficială a Securităţii, el poate fi considerat una dintre cele mai emblematice victime ale serviciului secret comunist.
 
Securitatea a convins-o chiar pe mama lui să-l toarne, în speranţa că astfel îi va zădărnici planurile de a fugi în străinătate şi de a-şi urma iubita. Cu securiştii permanent pe urme, până în 1989, Ion-Adrian nu a mai plecat din ţară. Însă, nu mult timp după Revoluţie, alte motive aveau să-i despartă pe mamă şi fiu pentru totdeauna.
 
„Doar ea ştia lucrurile acelea”

Colegi, prieteni, elevi de la liceul din Cluj unde a predat până în 1979, o mulţime de alţi oameni cu care relaţionase sau nu Ion- Adrian Doja-Fodoreanu se regăsesc în dosarul său de urmărire, în calitate de informatori. O situaţie tipică însă, ţinând cont de principalul motiv pentru care Fodoreanu a intrat în colimatorul Securităţii: intenţia de a trece fraudulos graniţa şi de a emigra în America.
 
Un raport, aparent banal, întocmit de un ofiţer din Turda – oraşul natal al lui Fodoreanu, avea să-i releve acestuia un adevăr dureros. Mama sa cooperase cu Securitatea, furnizând informaţii despre fiul său în cadrul operaţiunii de urmărire.

„La Cluj a fost în relaţii cu un oarecare Suciu, fost prefect în jurul Sighişoarei, care a avut domiciliu obligatoriu la Cluj. Acesta a decedat în urmă cu circa o lună. Suciu are o fiică, profesoară de limba germană la Facultatea de Filologie din Cluj. (…) Se pare că din prietenia cu bătrânul Suciu a apărut şi prietenia dintre Fodorean şi Carmen Suciu. Drept urmare, aceasta a făcut câteva vizite la Turda”, relata, pe 3 aprilie 1979, ofiţerul operativ Ioan Butura către unitatea judeţeană de Securitate din Cluj.

„Nimeni, în afară de mama, nu ştia lucrurile astea. Din acest motiv, cred că ea a vorbit cu securiştii”, spune Ion-Adrian Doja- Fodoreanu. Dureroasa descoperire e certificată şi de o observaţie făcută de ofiţer la sfârşitul raportului despre mama lui Fodoreanu. „Mama obiectivului – Fodorean Elena – a fost gazdă a casei de întâlniri până în 1967”.

În privinţa casei părinteşti puse la dispoziţia Securităţii pentru întâlniri conspirative, mama i se „autodeconspirase” fiului încă din anii ’60. „Mama era văduvă de război şi locuiam împreună cu bunica, mama ei, pe strada Ioan Raţiu, pe care nu circulau maşini. Între sediul Securităţii şi centru. O poziţie foarte bună pentru ceea ce aveau ei nevoie. Cred că mama a acceptat ca să nu aibă probleme”, încearcă să-şi explice Doja-Fodorean.

Prietena evreică şi cea „cu origine nesănătoasă”

Mai târziu, chiar fiul femeii devenise obiectivul Securităţii. „Voiam să plec în America, unde plecase fosta mea prietenă, Rodica Berceanu. Ea era evreică şi plecase mai întâi în Israel, apoi în SUA. Mama şi bunica erau îngrozite că rămân singure. Mi-aduc aminte de un Ajun de Crăciun, când mama mi-a înmânat o aerogramă de la Rodica, zicându-mi: «Mam-mare mi-a zis să o arunc în foc. Eu ţi-o dau, dar sper să nu pleci»”, îşi aminteşte Fodorean.
 
Carmen Suciu, cea cu care bărbatul era prieten în 1979 şi despre care mama lui a dat informaţii, este fiica lui Beniamin Suciu, fost prefect de Târnava Mare sub domnia lui Carol al IIlea, frate al istoricului Coriolan Suciu şi participant la Adunarea de la Alba-Iulia. Trecutul istoric al familiei Suciu îl face pe Doja- Fodorean să creadă că nota informativă a mamei nu a avut consecinţe negative pentru prietena lui.
 
„Cred că ea era urmărită dinainte, fie şi numai pentru faptul că avea colegi din Occident, lectori la facultate”. În 1979, după nota informativă a mamei, fiul s-a mutat la Bucureşti, unde a cunoscut- o pe viitoarea lui soţie, ziaristă la „România pitorească”.
 
Planul lui Fodorean de evadare în Occident a murit de la sine, însă de mama sa tot s-a despărţit din cauza unor neînţelegeri familiale. A mai văzut-o doar pe patul de moarte, în ianuarie 1991.

„Mama obiectivului – Fodorean Elena – a fost gazdă a casei de întâlniri până în 1967.“,
RAPORT OPERATIV, semnat de securistul Ioan Butura


RAPORT. Notele informative relevă colaborarea mamei lui Fodorean

VICTIMELE VORBESC

Camera secretelor din biroul lui Ticu

Doja-Fodorean şi-a spus recent povestea dramatică în faţa unor cercetători de la CNSAS. Cufundat într-un fotoliu, în faţa unei camere de filmat, acesta a depus mărturie în cadrul unui proiect demarat recent, intitulat „Victimele vorbesc”.

„Am decis să transformăm biroul regretatului Constantin Ticu Dumitrescu într-un studio de istorie orală, ca un omagiu, pentru că CNSAS există, în bună parte, datorită lui”, spune Dragoş Petrescu, preşedintele CNSAS. La fel ca Doja-Fodorean, alte câteva zeci de persoane au decis să-şi spună poveştile personale cu securişti.

„Pentru noi, aceste interviuri reprezintă documente nepreţuite, instrumente de lucru. Pentru inter vievaţi, reprezintă şansa de a-şi reformula biografia în lumina celor aflate din dosare”, explică şefa Serviciului de Programe- Educaţionale de la CNSAS.

MOMENTUL DE SLĂBICIUNE

„Pajul” lui Petre Ţuţea

Ion-Adrian Doja Fodorean este arhitect, un ţărănist activist şi un catolic practicant. Se autodefineşte însă şi în raport cu Petre Ţuţea: „Pajul lui Ţuţea”.

După ce s-a mutat la Bucureşti, Fodorean a început să-l frecventeze pe filosof şi să-l ajute pe să-şi bată cărţile la maşină. În iunie 1989, Fodoreanu a fost anchetat de Securitate, împreună cu alţi apropiaţi ai lui Ţuţea.

„Mi-au fost luate toate manuscrisele pe care le aveam la mine şi m-au obligat să semnez o declaraţie prin care mă angajam că nu mai merg la Ţuţea. Şi nu am mai mers”, îşi mărturiseşte arhitectul momentul de slăbiciune. După Revoluţie, Ion-Adrian Doja Fodorean susţine că a reuşit să recupereze manuscrisele confiscate, chiar de la sediul Securităţii, de pe strada Eforie.

Publicat in categoriile: Actualitate
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: