TURCIA și atitudinea ambiguă în privința Statului Islamic

Turcia trebuie „să-și deschidă neapărat" granița cu Siria, pentru a permite ajutarea susținătorilor kurzi din orașul sirian de graniță Kobane împotriva asaltului jihadiștilor din gruparea Statul Islamic (SI), a spus, ieri, președintele francez Francois Hollande.

 „Turcia trebuie să-și deschidă granițele pentru a permite ajutarea apărătorilor orașului Kobane, care sunt "kurzi sirieni", a declarat șeful statului francez, care a lansat un apel pentru ca dincolo de coaliție toate țările care sunt vizate să poată oferi celor care luptă împotriva jihadiștilor sprijinul pe care îl așteaptă — mijloacele de a se apăra împotriva terorismului.

Elita militară a țărilor din coaliția internațională condusă de Statele Unite ale Americii împotriva grupării Statul Islamic s-a reunit, ieri, la Washington, într-un context marcat de îngrijorări legate de strategia de combatere a jihadiștilor care câștigă teren în Siria și în Irak.

La începutul lunii octombrie, Turcia promitea că nu va permite ca orașul Kobane să ajungă sub controlul jihadiștilor suniți. Tancuri turcești au fost aduse la graniță, dar de atunci stau acolo și nu intervin, scrie Le Figaro, citată de RFI. Turcia nu vrea să îi ajute pe kurzi pentru a nu sprijini planurile acestora de independență. Mai mult, președintele Recep Tayyip Erdogan a declarat că nu vede nicio diferență între gruparea Statul Islamic și gruparea Partidul Muncitoresc al Kurzilor.

Cartea de identitate, pe telefonul mobil. Un nou proiect al Guvernului

Cea mai mare frică a lui Ceaușescu. Cum a ajuns să preia puterea totală

Pe de altă parte, însă,Turcia se teme însă cel mai mult de atentate teroriste pe teritoriul său.

Jihadiștii au amenințat Ankara cu atentate teroriste, dacă Turcia va interveni alături de coaliția internațională. Serviciile de informații occidentale spun și ele că amenințarea nu se limitează doar la zona de frontieră cu Siria, vizate ar fi chiar marile metropole ale țării.

Nici zonele turistice nu sunt exceptate de risc, iar dacă într-un atentat și-ar pierde viața chiar și un singur străin, atunci întregul sector ar avea pierderi majore. Problema Turciei e că i-a sprijinit pe toți jihadiștii suniți în lupta împotriva președintelui sirian Bashar al Assad. Faptul că Ankara a vrut ca teritoriul său să fie folosit drept loc de retragere și organizare pentru teroriști suniți le-a permis acestora să își construiască o infrastructură extrem de periculoasă.

În schimb, Ankara a preferat să bombardeze luptători kurzi din sud-estul Turciei, mai degrabă decât jihadiștii din Kobané, scrie Le Figaro. Cotidianul francez relatează povestea lui Idris Nassan, politician kurd din Siria. Soția sa, Roshan, s-a refugiat în Turcia, din Kobane, de la începutul ofensivei, la doar 40 de minute de tirurile de război. Nassan este responsabil al Afacerilor Externe în guvernul local Kobané. Prietenii săi de la YPG (unități de protecție a Poporului), miliția kurdă, l-au sunat pentru a-i da cele mai recente știri de pe front.

Viitorul orașului sirian Kobane, enclavă kurdă, este încă incert. Speranțele sale de a rezista în fața ofensivei Statului Islamic se leagă de Ankara, ale cărei forțe armate rămân la câteva sute de metri de bătălie, rezistând presiunilor făcute de propria minoritate jurdă de a susține apărătorii din Kobane. În ciuda unor factori strategici și ideologici, care ar face ca Ankara să nu intervină în conflict, protestele din ce în ce mai furioase atât în Turcia, cât și în străinătate, cresc presiunile pentru intervenție. 

„Kobane este pe cale să cadă”, a spus președintele Recep Erdogan, într-un interviu, săptămâna trecută, la postul de televiziune turc, după ce a vizitat tabăra de refugiați din sudul Turciei. Implicarea Turiciei va fi doar parte a strategiei de a rezolva problema războiuului sirian civil, a spus Erdogan. „Avem nevoie de o zonă fără zboruri, de siguranță, astfel încât să putem antrena și echipa opoziția moderată din Siria”, a adăugat Erdogan.