International
Turcia reia relațiile cu Egiptul pentru a nu mai fi singură în disputele din Mediterana de Est
Sursa: Arhiva EVZ EL PAIS. Schimbarea administrației în SUA și amenințarea cu sancțiunile împing Ankara să încerce să îşi reia legăturile și cu Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Israel.
Vineri, ministrul turc de Externe, Mevlüt Çavusoglu, a anunțat că țara sa și Egiptul au reluat contactele după ani de inamiciţii. "Am menținut contacte la nivelul organizațiilor de informații și al Ministerului Afacerilor Externe. Purtăm negocieri și urmărim o foaie de parcurs pentru acest lucru", a declarat șeful diplomației turce. În ultimele săptămâni, au existat speculații cu privire la deschiderea negocierilor între cele două guverne în cadrul strategiei Ankarei de a repara relațiile cu alte țări din regiune precum Israelul, Grecia, Emiratele Arabe Unite (EAU) și Arabia Saudită, care au făcut front comun pentru a stopa revendicările turcești în estul Mediteranei.
În urma loviturii de stat din 2013, condusă de mareșalul Abdel Fatah al Sisi, astăzi președinte egiptean, împotriva guvernului islamist Mohamed Morsi ales democratic, relațiile dintre cele două țări au fost rare. Pentru președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a fost o lovitură și nu doar pentru că Morsi era un aliat și un prieten de-al său. Potrivit unora dintre foștii săi colaboratori, președintele turc a perceput lovitura de stat egipteană ca pe ceva îndreptat împotriva sa și, de fapt, a interpretat protestele sociale care aveau loc simultan în Turcia și Egipt - înainte de răsturnarea lui Morsi - ca fiind un plan promovat de forțe străine să-l răstoarne de la putere. Guvernul turc i-a primit pe exilații care au scăpat de represiunea lui Al Sisi și le-a oferit toate facilitățile pentru a stabili mass-media pe pământul turcesc și chiar Erdogan a adoptat semnul Rabiei, de la Frăția Musulmană Egipteană, ca parte a simbologiei sale.
Chiar dacă schimburile comerciale au fost doar ușor reduse, din punct de vedere politic ambele țări au început un fel de război rece. Egiptul l-a expulzat pe ambasadorul turc și s-a aliniat cu Grecia, Cipru și Israel - cu sprijinul militar al Franței, Emiratelor Arabe și Arabiei Saudite - pentru a conveni asupra divizării apelor Mediteranei de Est și a resurselor sale subacvatice, precum și pentru a stabili proiecte de cooperare excluzând Turcia. Ankara, la rândul său, a contraatacat cu o politică din ce în ce mai agresivă, desfășurându-și flota în apele disputate și iniţiind explorarea petrolului în apele Ciprului.
Ne puteți urmări și pe Google News
"Procesul de cooperare diplomatică, economică și de informații cu Egiptul continuă. Nu există probleme cu ele. Nu le-am dus la cel mai înalt nivel [de reprezentare], ci puțin sub el. Dar vrem să consolidăm această relație și o vom face de îndată ce aceste conversații dintre serviciile de informații, diplomați și politicieni vor avea succes", a explicat, vineri, președintele Erdogan, regretând în același timp că Egiptul și Arabia Saudită s-au aliniat cu Grecia, o țară cu Turcia menține o dispută cu privire la delimitarea apelor sale și a zonelor economice exclusive în Marea Egee și Marea Mediterană.
După alegerea lui Joe Biden în funcția de președinte al Statelor Unite, mai multe mișcări au fost precipitate în jocurile de alianțe din Orientul Mijlociu și Mediterana de Est, liderii acestei regiuni știind că noua Administrație nu va fi atât de permisivă cu anumite comportamente cum a fost cea a lui Donald Trump. Liderii Arabiei Saudite și Emiratelor Arabe Unite, de exemplu, au trimis mesaje către Ankara în căutarea unei normalizări a relațiilor, iar ministrul turc Çavusoglu a declarat, vineri, că nu există niciun motiv pentru a nu remedia situația cu ambele țări: "Da [saudiții] fac pași pozitivi, vom face și noi. Același lucru este valabil și pentru Emiratele Arabe Unite". Cu Israelul, guvernul turc încearcă să se apropie, deși în acest moment nu a obținut rezultatele scontate.
Amenințarea sancțiunilor europene care planează deasupra Turciei a avut, de asemenea, un efect. Pe tor parcursul anului 2020, s-a aprobat penalizarea anumitor funcționari turci implicați în explorarea de petrol, cu toate că mai multe țări, cum ar fi Spania, Germania și Italia, au făcut presiuni pentru a evita sancțiuni mai mari și UE a convenit să amâne această decizie pentru a se coordona cu noul Executiv al Statelor Unite. În luna ianuarie, delegații tehnice din Turcia și Grecia s-au întâlnit la Istanbul pentru a aborda disputele sale maritime pentru prima dată după o pauză de cinci ani. Următoarea întâlnire va avea loc în 16 și 17 martie la Atena, deși vine după o nouă polemică pe tema reuniunii Forumului prieteniei, organizată la sfârșitul lunii februarie de Grecia împreună cu Egipt, Arabia Saudită, Cipru, Emiratele Arabe Unite, Bahrain și Franța și în care politica Turciei a fost dur pusă la îndoială și acuzată că a promovat "terorismul" și "a răsturnat guverne". "Această inițiativă este mai degrabă o încercare de a forma o alianță ostilă Turciei decât de a promova prietenia", a denunțat Ministerul de Externe turc.
Gönül Tol, directorul programului Turciei la Institutul pentru Orientul Mijlociu, scrie că nu trebuie să existe așteptări prea mari de la aceste discuții turco-grecești, în timp ce perspectiva sancțiunilor occidentale "îl sperie pe președintele turc într-un moment de depresiune economică", echilibrele de putere şi nevoia de a se baza pe sectoarele naționaliste "fac foarte dificil pentru Erdogan să facă concesii cu privire la problemele din Marea Egee și Mediterana de Est". Sondajele din Turcia au indicat o scădere a sprijinului pentru partidul lui Erdogan de luni de zile, făcându-l să depindă din ce în ce mai mult de alianța sa cu partidul de extremă dreapta MHP. În Forțele Armate, Erdogan s-a bazat și pe oficiali cu tendință naționalistă care cer o politică mai agresivă față de Grecia. (Rador)
https://elpais.com/internacional/2021-03-12/turquia-retoma-relaciones-con-egipto-para-romper-su-soledad-en-las-disputas-del-mediterraneo-oriental.html
Recomandările noastre
