Cu toate declarațiile optimiste, e greu de crezut că cei doi au ajuns întradevăr la o soluție de durată. Rusia nu are niciun gând să renunțe la alianța cu al-Assad, după cum nici Erdogan nu vrea să pună capăt războiului contra gherilelor kurde, nici să-i lase pe jihadiștii din Idlib să fie măcelăriți de trupele guvernamentale.

De altfel, declarațiile celor doi șefi de stat arată cât de mari sunt divergențele în ceea ce privește Siria. Erdogan susține că este „inacceptabil ca regimul (al-Assad n.r.) să arunce moarte asupra civililor atât din aer, cât și de pe uscat, sub pretextul combaterii terorismului”.

Mai mult, sultanul se plânge că militarii turci din regiune sunt în pericol din cauza ofensivei guvernamentale. În replică, Putin spune că riscuri există și pentru trupele ruse din Siria. „Teroriștii continuă să vizeze pozițiile forțelor guvernamentale siriene, încercând să atace instalațiile militare rusești”, a spus Putin, care a adăugat: „Zona tampon nu trebuie să servească drept refugiu pentru militanți, cu atât mai puțin un cap de pod pentru noi atacuri”.

În aceste condiții, e greu de spus în ce constă înțelegerea, despre care, de altfel, nici Putin, nici Erdogan nu au vrut să dea detalii.

Cel mai probabil e vorba de măsuri mai ferme de respectare a zonei de dezangajare, dar niciun pas concret pentru o pace cât de cât durabilă în Idlib.

Dacă pozițiile Rusiei și Turciei în ceea ce privește războiul sirian rămân ireconciliabile, relația personală dintre cei doi lideri pare mai strânsă ca niciodată. Țarul și sultanul s-au adresat unul altuia folosind apelativul prieten drag și au mâncat înghețată împreună. Revenind , însă, la lucruri serioase, cei doi lideri par foarte doritori săși amplifice colaborarea în ceea ce privește înzestrarea armatei turce cu echipamente militare rusești de ultimă generație.

După achiziționarea sistemului de rachete S-400, afacere aflată în desfășurare, acum se vorbește deschis și despre cumpărarea unor avioane de vânătoare. Putin l-a dus, de altfel, pe Erdogan să viziteze târgul aviatic MAKS 2019, iar liderul de la Ankara s-a arătat interesat de avionul Su 57. Putin a răspuns, răzând, „da, îl poți cumpăra”.

Ulterior, țarul le-a spus reporterilor că el și Erdogan au discutat despre cooperarea în ceea ce privește Su-35, un avion de vânătoare mai puțin avansat și că „partenerii turci” au fost interesați de mai multe proiecte prezentate la târgul de aviație. Cu toate acestea, ministrul rus al comerțului, Denis Manturov, a declarat că deocamdată este „prematur” să vorbim despre cumpărarea de avioane de luptă rusești de către Turcia.

Dincolo de eventualele tranzacții cu avioane de luptă dintre Rusia și Turcia (care probabil vor da lovitura fatală relațiilor turco-americane), Putin pare să fi marcat din nou în competiția la distanță cu Statele Unite. Deși a rămas (mai mult cu numele) în NATO, Erdogan duce Turcia din ce în ce mai mult în zona de influență rusească. Presa pro-guvernamentală din Turcia plasează, deja, interesele Ankarei la egală distanță de Rusia și Statele Unite.

„Este o mare provocare pentru Turcia să înfrunte atât Rusia, cât și Statele Unite în Siria. Până la urmă, de nivelul de cooperare dintre aceste două puteri globale și de abilitatea Turciei de a întoarce aceste țări una împotriva celeilalte depinde apărarea intereselor turcești în Siria”. Departe de a-i manevra pe americani sau ruși, turcii nu prea mai par să aibă de ales, se vor alinia tot mai mult axei Moscova-Beijing în speranța că vor reuși să evite colapsul economic și izolarea internațională.

Te-ar putea interesa și: