Doar votul Parlamentului turc mai lipsea pentru validarea cererii Finlandei, făcută de comun acord cu Suedia în 2022, după invadarea Ucrainei de către Rusia. Dar situaţia rămâne delicată pentru Stockholm confruntat cu obiecţiile Ankarei.
Așteptarea, chiar și suspansul, a durat zece luni. Turcia a aprobat în cele din urmă, joi, 30 martie, aderarea Finlandei la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), devenind, după Ungaria, ultimul dintre cele treizeci de state membre ale Alianței Atlantice care și-a dat votul în favoarea candidaturii Helsinki.
La finalul unei scurte dezbateri, în cadrul căreia au recunoscut "preocupările legitime de securitate ale Finlandei", deputații turci au votat în unanimitate - toţi cei 276 de deputați prezenți - pentru intrarea acestei mici țări nordice în Alianța Atlantică. Helsinki nu trebuie decât să-și trimită "instrumentele de ratificare" la Washington, unde este păstrat tratatul Alianței.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat ratificarea, spunând că aceasta va face "familia NATO mai puternică și mai sigură". Președintele finlandez, Sauli Niinistö, la rândul său, le-a "mulțumit tuturor [statelor membre] pentru încrederea și sprijinul acordat", exprimându-şi dorinţa de a asista "cât mai curând posibil" la intrarea Suediei a cărei soartă este blocată deocamdată de Ankara și Parlamentul Ungariei.
"Ne vom apăra unii pe alții", a promis, la rândul ei, premierul finlandez Sanna Marin, care va încerca să câștige un al doilea mandat la alegerile legislative de duminică.
Erdogan blochează în continuare extinderea către NATO
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunțat ridicarea dreptului de veto pe 17 martie, când l-a primit pe domnul Niinistö la Ankara, o decizie salutată imediat de Alianța Atlantică. Comisia parlamentară pentru Afaceri externe a Turciei a aprobat aderarea săptămâna trecută.
Cererile de aderare ale Finlandei și Suediei au fost depuse împreună anul trecut, după ce Rusia a invadat Ucraina, și necesitau aprobarea unanimității țărilor membre NATO. Finlanda, supusă neutralității forțate de către Moscova după războiul cu Uniunea Sovietică în al Doilea Război Mondial, împarte cea mai lungă graniță europeană (1.340 km) cu Rusia, după Ucraina.
Președintele finlandez și-a exprimat "speranța" într-o ratificare înainte de alegerile prezidențiale și legislative din Turcia programate pe 14 mai, Parlamentul fiind nevoit să-și întrerupă lucrările cu aproximativ o lună înainte de desfășurarea dublului scrutin.
"Finlanda este alături de Suedia, acum și în viitor, și sprijină candidatura lor", a scris doamna Marin pe Twitter. "Cel mai important lucru este că Finlanda și Suedia devin rapid membre cu drepturi depline ale NATO și nu că se alătură exact în același timp", a spus dl Stoltenberg.
Domnul Erdogan blochează în continuare extinderea către NATO a Suediei, reproșându-i pasivitatea în fața prezenței "teroriştilor" kurzi primiți pe teritoriul său și face apel la extrădari asupra cărora guvernul nu are ultimul cuvânt. "Nu a fost întreprinsă nicio acțiune pozitivă de către Suedia cu privire la lista teroriștilor", a deplâns Erdogan, referindu-se la cele peste 120 de cereri de extrădare făcute de Ankara, notează lemonde.fr
Arderea unei copii a Coranului de către un extremist în capitala Suediei, în ianuarie, a dus la suspendarea discuțiilor dintre Ankara, Helsinki și Stockholm. Cu toate acestea, Suedia speră să finalizeze intrarea țării sale în Alianță înainte de următorul summit NATO, programat în iulie la Vilnius, Lituania.
Kremlinul, care la început părea să minimalizeze importanța candidaturilor Finlandei și Suediei, și-a înăsprit tonul în ultimele săptămâni, estimând marți că cele două țări vor deveni, odată admise în NATO, "ținte legitime" ale "represaliilor" Moscovei, inclusiv "militare". Miercuri, Suedia a anunțat convocarea ambasadorului rus la Stockholm.
(Traducerea Rador)