Decizia Ankarei a a cumpăra aceste arme i-a adus deja excluderea din programul avionului american de luptă F-35A, comandat în 100 de exemplare de Turcia pentru forțele sale aeriene.

Iar apropierea Turciei de Rusia ar putea avansa și mai mult, cu foarte posibila achiziție a avioanelor de luptă rusești Su-35 Flanker E.

Or, intenția parlamentarilor americani de a sancționa Turcia a generat, evident, reacții de furie la Ankara.

Iar dacă aceste sancțiuni se vor aplica, NATO va avea alte probleme, a amenințat ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu.

„Situația bazelor aeriene de la Incirlik și Kurecik ar putea fi reevaluată în cazul sancțiunilor americane”, a declarat Cavusoglu.

„Statele Unite spun nu la orice propunere a noastră. Trebuie să înțeleagă că nu este posibil să ajungă la un rezultat impunând anumite lucruri”, a continuat Cavusoglu.

„Dacă Statele Unite adoptă o atitudine pozitivă, la fel vom face și noi. S-400 nu sunt sisteme de atac, ci de apărare. Dacă nu vom cumpăra avioane F-35 va trebui să evaluăm alternativele”, a adăugat ministrul turc.

Baza din Kurecik găzduiește un radar de alertă timpurie utilizat de NATO în cadrul apărării antirachetă, scrie Opex 360. Baza de la Incirlik este folosită de către US Air Force (și de Coaliția antijihadistă dirijată de americani) și găzduiește un depozit de bombe nucleare tactice B-61, puse la dispoziția NATO de Statele Unite.

Pe de altă parte, Mevlut Cavusoglu a revenit asupra relațiilor dintre SUA și milițiile kurde siriene YPG, considerate de Ankara drept grupări teroriste din cauza proximității acestora cu Partidul Muncitorilor din Kurdistanul turc, PKK.

„Orice ajutor oferit de Statele Unite YPG și PKK este un delict ce face referire la finanțarea terorismului internațional”, a declarat șeful diplomației turce.

YPG reprezintă vârful de lance al Forțelor democratice siriene și au jucat un rol capital în lupta împotriva grupării teroriste Stat Islamic.

Astfel, este în afara discuției pentru alți membri NATO, în special pentru cei angajați în Coaliția antijihadistă, să considere forțele kurde drept teroriști.

De unde și dezacordul profund cu Ankara pe acest subiect, Turcia cerând aliaților NATO să adopte propriul ei punct de vedere vizavi de YPG.
Mai mult, în acest scop Ankara a blocat adoptarea noilor planuri defensive elaborate de Alianță pentru țările baltice și pentru Polonia.